1. IMPORTANTA
Este una din cele mai importante plante alimentare, furajere si industriale. In industrie cartoful constituie o valoroasa materie prima pentru fabricarea spirtului, amidonului, dextrinei si glucozei.
2. SOIURI
Din punct de vedere al perioadei de vegetatie soiurile de cartofi se impart in :
-timpurii( 0,1) cu perioda de vegetatie 70-90 zile : Ostara, Catelina, Roclas, Runica
-semitimpurii(0,2) cu perioada de vegetatie 90-100 zile : Sucevita, Rustic, Rozana, Eterna N, Robusta N, Cristian, Frumoasa.
-semitarzii(0,3)- cu perioada de vegetatie 100-110 zile : Desiree, Casin, Ago, Sante NN, Siculus N, Amelia , Cristela, Hargita, Nicoleta, Redsec, Tampu, Luisa N, Milenium N.
-tarzii (0,4)- cu perioada de vegetatie peste 110 zile.
Dintre soiurile straine mentionam :
-timpurii( 0,1) cu perioda de vegetatie 70-90 zile : Fresco N, Agatha N, Impata N, Karlena N, Superior
-semitimpurii(0,2) cu perioada de vegetatie 90-100 zile : Escort, Kondor, Romanu, Signal
-semitarzii(0,3)- cu perioada de vegetatie 100-110 zile : Proventa ,Cosmos, Rasant
Catalogul oficial al soiurilor de cultura din romania inscrie 64 de soiuri de cartofi din care 37 create de statiunea Brasov.
Din punct de vedere al calitatii soiurile se grupeaza in :
-clasa A- pentru salata- tuberculii sunt putin fainosi, nu se sfarma la fiebere, cu consistenta tare
-clasa B- pentru diferite preparate culinare- tuberculii putin fainosi , nu se sfatma la fierbere sau crapa putin, consistenti
-clasa C- fainosi- se crapa in timpul fierberii , cu consistenta redusa
-clasa D- foarte fainosi, tuberculii se sfarma complet in timpul fierberii.
3. COMPOZITIE CHIMICA
Tuberculii de cartofi contin in medie 76,3%apa,23,7%substanta uscata. Intra in categoria productiilor suculente in care apa este ¾ din greutatea totala. Raportate la substanta uscata principalele componente din tuberculii de cartofi reprezinta:amidon 75,3%,proteina bruta 7,94%, grasime 0,5%, celuloza2,32%, cenusa 4,41%.
4. PARTICULARITATI BIOLOGICE
Cartoful este o planta ierbacee anuala si se imulteste vegetativ prin tuberculi si sexuat prin seminte.
Radacina cartofului este fibroasa , mult ramificata si cu slaba putere de patrundere in sol. Radacina care se formeaza de pe coltii porniti in crestere sunt radacini primare. Radacinile care pornesc din stoloni sunt radacini secundare. Dar toate sunt radacini aventive. 60% din masa de radacini este raspandit pe stratul de sol de la 0-20cm. , 16-18% pe strutul de la 20-40cm, 17-20% pe stratul de la 40-60cm, si munai 2-3% pe stratul de la 60-80cm. Radacinile cartofului patrund cu dificultate in solurile grele sau tasate. Radacinile cartofului sunt sensibile la insuficienta oxigenului si la exccesul dioxidului de carbon. Sufocarea radacinilor apare daca stratul de sol de la suprafata este compact si nu permite accesul suficient al aerului.
Tulpina –intalnim la cartof tulpini fipogee (subterane- stoluni si tuberculi), si tulpini epigee( aeriene- vrejii). Stolonii sunt lastari ai vrejului din portiunea lui aflata in sol, ingrosati, suculenti, de culoare alba si prin ingrosarea varfului lor rezulta tuberculii. Tulpina aeriana este ierboasa , suculenta, muchiata. La o singura planta se gasesc 4-8 tulpini care ramifica si dau cartofului aspect de tufa.
Frunza –elaboreaza o substanta care stimuleaza tuberizarea. Ziua scurta sau timpul in care claritatea luminii este limitata favorizeaza formarea substantelor de tuberculizare.
Florile- culoarea corolei poate fi: alba, violet deschis sau inchis, cu nuante de albastru sau roz in functie de soi. Marimea florilor alaturi de culoare poate fi o caracteristica de diferentiere a soiurilor.
Fructul- este o baca rotunda cu 100-200 seminte mici.
Tuberculii- din punct de vedere botanic tuberculii sunt tulpini modificate in care se acumuleaza mari cantitati de substanta de rezerva. La inceput au forma noduroasa si pe masura ce cresc iau forma specifica soiului. Pe suprafata tubercului se gasesc ochii formati din rudimentul unei frunze la subsuara caruia se gasesc deobicei trei muguri. Ei pot avea forma alungita , rotunda, rotunda-ovala sau neuniforma. Marimea lor variaza de la soi la soi si functie de factorii de vegetatie.
Incoltirea – sub notiunea de incoltire la cartofi se intelege pornirea in vegetatie a mugurilor situati pe suprafata tuberculului. In conditii de vegetatie corespunzatoare cartofii incoltesc prin pornirea in vegetatie de regula a mugurilor din mijloc. Mugurile crescut se numeste colt. Coltii crescuti la lumina sunt scurti si grosi si sunt de culoare verde, galbena , maronie, etc. Coltii crescuti la intuneric sunt alungiti , foarte mari si etiolati. Tuberculii de cartofi degenerati formeaza colti filosi- subtiri si lungi. Coltii filosi se formeaza la lumina si intuneric. Tuberculii nu incoltesc imediat dupa recoltare. Au o perioada de 2-4 luni de repaus vegetativ. Lungimea perioadei de repaus depinde de soi, gradul de maturitate la recoltare, temperatura din perioada de vegetatie, temperatura la pastrare, prezenta vatamarilor pe tuberculi cauzate mecanic sau de boli. Repausul germinativ al tuberculilor se poate prelungi folosind substante antigerminative. TCNB stropirea frunzelor cu 30 zile inainte de recoltare cu ridrozida maleica de pana la 0,23%. In timpul pastrarii se folosesc acid alfa naftil acetic- cartofin , Solenid pudra, Solenid solutie,Superstop-aerosol. Vigoarea mugurilor nu este egala pe toata suprafata tuberculului, sunt mai vigurosi si pornesc primii muguri din partea apicala( superioara) care inhiba sau chiar opresc pornirea mugurilor din jumatatea bazala. Pentru stimularea pornirii in vegetatie s-a propus sectionarea transversala incomplecta a tuberculilor cu cateva zile inainte de plantat. Perioada de la incheierea procesului germinal si pana la acumularea in cantitati maxime a substantelor de tuberizare este considerat stadiu de incubatie. Acest proces este ireversibil si prin el se explica recoltele mici ce se obtin din cartofii de samanta pastrati timp indelungat in conditii necorespunzatoare. Substantele de tuberizare pe parcursul formarii ei determina stadiul fiziologic al tuberculilor de cartofi si comportarea acestora in initierea unei plante noi.astfel in :
Staduil 1 :- putin incubat tuberculul emite un singur germene = dominanta apicala. Plantat in acest stadiu tuberculul incolteste lent iar germenele are crestere lenta . doza de substanta este redusa.
Stadiul 2 : -doza mijlocie sau mijlociu incubat se inregistreaza incoltirea maxima si rezulta o planta riguroasa cu crestere rapida. Acesta ar fi stadiul optim de plantare a tuberculilor.
Stadiul 3 :- doza mare de substanta, puternic incubat. Tuberculii emit germeni filosi si ramificati care se opresc repede din crestere si tuberizeza imediat.
Stadiul 4 :- foarte avansat de incubatie, doza de substanta este maxima. Coltii tuberculizeaza chiar inainte de plantare. Plantat in acest stadiu tuberculii formeaza stoloni si nu rasare.
Fazele de vegetatie- intrucat unele soiuri de cartofi nu infloresc fazele de vegetatie se pot delimita si numai dupa formarea si evolutia organelor vegetative astfel :
-faza plantat –rasarit = dureaza 30-35 zile la temperatura de 7-80C. In conditiile tarii noastre rasare in 18-25 zile.
-faza rasarire- inceputul tuberizarii= este faza cresterii intense a radacinilor si a partii aeriene in aceasta faza se formeaza stolonii care se ingroasa la varf. Dureaza 10- 35 zile in functie de soi.
-faza de tuberizare foarte intensa= se caracterizeaza prin incetarea cresterii partii aeriene a plantei si cresterea intensa a tuberculilor. Este faza critica pentru cartofi cand pretind cea mai mare cantitate de apa si elemente nutritive. Dureaza 25-45 zile functie de soi.
-faza de maturare a tuberculilor = se caracterizeaza prin reducerea ritmului de tuberculizare prin migrarea intensa spre tuberculi a substantelor acumulate in frunze, prin formarea la suprafata tuberculilor a stratului de suber ( coaja), incepe ingalbenirea tufei , uacarea frunzelor de la baza.
Degenerarea cartofului- prin degenerare se intelege un fenomen biologic complex sub influienta caruia productia de tuberculi scade de la un an la altul putand sa ajunga chiar la disparitia totala a unor soiuri. Este detrminata de factori climatici si factori patologici de natura virotica. Temperatura ridicata in perioada de formare a tuberculilor determina scurtarea repausului seminal. Plantele de cartofi sunt infectate de viroze prin intermediul afidelor sau prin contact direct intre plantele bolnave si cele sanatoase. Pentru mentinerea potentialului de productie a soiurilor s-a instituit un riguros sistem de producere a cartofului prin samanta :
-producerea cartofului de samanta prebaza, superelita si elita in zone inchise, teritorii deplimitate de obstacole naturale si cordoane de protectie in care sunt asigurate cele mai bune conditii pentru vegetatia plantelor, fara surse de infectie cu boli virotice si fara a fi transmitatoare de viroze( Rasnov, Farmau, Suceava, Ciuc)
-continuarea procesului de productie a materialului seminal I1 si I2 in afara zonelor inchise in fiecare judet pe cele mai favorabile suprafete in conditii de irigare.
-practicarea pe loturi semincere a tehnologiei specifice si optime de cultivare pentru a se putea produce plante viguroase , cu insusirea de rezistenta , de varsta la infectii in stadiul avansat de crestere inainte de zborul maxim al afidelor.
-pastrarea cartofului de samanta la temperaturi scazute
-reinoirea cartofului de samanta anual, la 2 sau 3 ani pe zone de reinoire.
In rotatii se iau ca premergatoare in primul rand graul de toamna si plantele furajere, nu fac parte din asolament sfecla de zahar, inul, guliile, morcovul. Toate lucrarile solului se executa in vara si toamna anului precedent asigurandu-se astfel conditii pentru plantarea cat mai timpuriu primavara viitoare.
Cerinte fata de temperatura-incoltirea tuberculilor de cartofi are loc la temperaturi de 5-6oC. Temperatura optima de rasarire este de 13-15oC, pentru formarea tuberculilor de cartofi este de 15-18oC, iar pentru cresterea vrejilor este de 18-200C . la temperatura solului de 260C tuberculii nu mai cresc, la 250C stolonii nu se mai transforma in tuberculi. Cartoful nu rezista la temperaturi scazute astfel : la 0-50C sunt distruse frunzele, la -0,80C coltii si la -10C tuberculii. Temperaturile de -2, -30C distrug intrega planta de cartof. Brumele si ingheturile tarzii afecteaza cultura plantelor timpurii cu tuberculii incoltiti, daca varfurile de crestere au aparut la suprafata solului. In acest caz plantele se refac prin pornirea de noi colti din tuberculi, refacerea poate sa dureze 10-15 zile( se pierde timpuritatea). Daca brumele apar mai tarziu cand plantele au 2-3 frunze pirderile sunt mai reduse pentru ca plantele se refac repede prin lastari care apar la subsuara frunzei.
Cerinte fata de umiditate- secetele determina stagnarea acumularii substantelor in tuberculi, reducerea suprafetei de asimilatie, incoltirea si puirea tuberculilor in camp. Plantele de cartofi au cea mai mare nevoie de apa la inflorire, in aceasta perioada se cere o umiditate a solului de 85% din capacitatea capilara pentru apa. In cursul vegetatiei ploile din luna iunie influienteaza in primul rand productia soiurilor timpurii, cele din iulie a soiurilor semitimpurii, iar cele din august a soiurilor semitarzii. Excesul de umiditate din sol este foarte daunator formarii tuberculilor si cresterii. Daca insuficienta de oxigen se mentine mai mult timp tuberculiii putrezesc iar plantele pier in intregime. La exces temporar de umiditate productioa de tuberculi se reduce la 32-78% . Grindina poate distruge in mare masura plantele aeriene , inducand piederi de 8-32% functie de starea de vegetatie si gradul de vatamare produs. Se pot aplica tratamente cu funcicide si rebilonare.
Cerinte fata de sol- cele mai indicate pentru cultura cartofului sunt soiurile nisipo-lutoase, luto-nisipoase si lutoase cu capacitate mare de aerisire. In regiunile bogate de precipitatii si solurile nisipoase asigura conditii favorabile de vegetatie. In conditii de irigare solurile usoare devin foarte favorabile pentru culturile destinate consumului timpuriu sau de vara. Solul contribuie la realizarea productiei cu 77%. Soluri pe care trebuie cartoful sunt aluvialele, cernoziomuri, podzolite cu textura usoara. Se poate cultiva pe soluri care au PH = 5-7,5.
Cerinte fata de lumina – are nevoie de multa lumina, nu suporta umbrirea, pentru formarea tuberculilor durata scurta de iluminare este cea mai favorabila 10-12 h, cand durata zilei este mai mare 14 h stolonii se transforma in lastari.
Zonarea –tinand cont de perioada de vegetatie a soiurilor s-au putut delimita zonele ecologice :
-zona foarte favorabila- sunt cuprinse regiunile muntoase din Moldova, toata Transilvania cu exceptia campiilor, partea de est a Banatului, regiunile imediat vecine muntilor din Oltenia si Muntenia. Se caracterizeaza printr-o clima rece si umeda. Regimul precipitatiilor de 600-800mm anual. Temperaturi medii a lunii celei mai calde 18-190c si nebulozitate ridicata in tot cursul verii. Se pot cultiva toate soiurile.
-zona favorabila – cuprinde regiunea Sub carpatica din regiunea Olteniei, si Munteniei, partea nord-vestica a Transilvaniei si podisul Moldovei. Se caracterizeaza printr-o clima mai putin umeda . precipitatiile de 600-700mm, iar temperatura lunii iulie 19-200C.
Solurile din cele doua zone apartin podzolurilor cu textura nisipo-argiloasa, luto-argiloasa, cernoziomurile irigate, aluviuni.
-zona favorabila soiurilor timpurii se intinde in regiunea de ses a campiei Banatului, regiunile coline a Olteniei, Munteniei si Moldovei si campia Dunarii. Clima din aceaste zone asigura conditi de vegetatie numai soiurilor timpurii si semitimpurii. Precipitatiile anuale cuprinse intre 400-600mm , iar temperatura lunii iulie 20-220C.
5. ROTATIA
Asigura productii ridicate dupa grau, secara, orz, leguminoase perene si anuale, porumb, in, fibra, sfecla de zahar, etc. Nu trebuie luate ca premergatoare specii din aceeasi familie botanica ( familia solanacee). Cartoful este premergatoare pentru grau, orz, si culturi de primavara.
La amplasarea culturii de cartofi intr-o exploatatie agricola trebuie luate in considerare : distanta de centru de prelucrare sau depozitare( max. 12Km) , panta terenurilor sa nu fie mai mare de 9-110 in terenuri obisnuite si de 50 in conditii de irigare, forma si marimea solei in vederea organizarii rationale a plantatului mecanic.
6. FERTILIZAREA
Pentru 1000kg tuberculi+tulpini aeriene se consuma 5kgN, 2kgP, 7-9kgK.
Azotul are o importanta pentru formarea si dezvoltarea aportului foliar al plantei de cartofi. El este absorbit si folosit de plante pe toata perioada de vegetatie. La insuficienta azotului plantele sunt galben verzui iar suprafata de asimilatie se reduce pronuntat,acest lucru are consecinte negative asupra formarii stolonilor si tuberculilor. Cand insuficienta este mai pronuntata frunzele incepand cu cele de la baza se necrozeaza si cad. Excesul de azot determina cresterea luxurianta a partii aeriene crestere care se face in detrimentul productiei de tuberculi si se prelungeste mult perioada de vehgetatie a cartofului determinand o intarziere a infloritului de 25-26 zile. Azotul este element determinant pentru nivelul de productie a cartofului. Sporul de recolta a cartofului datorat ingrasamantului cu azot sunt cuprinse intre 40-106Kg la 1Kg azot.
Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular, in formarea tuberculilor, in depunerea amidonului si maturizarii tuberculilor. La insuficienta de potasiu ritmul de crestere a plantelor de cartofi se reduce, se reduce ritmul formarii tuberculilor, iar in mijlocul acestora se formeaza pete rosii- ruginii la inceput mai mici, apoi prin unirea lor mai mari care la fierbere in aceasta zona devine tare si se separa de miezul fiert, marginiile foliolelor se rasuceste in sus , limbul este mai mic si de culoare mai inchis. Suprafata de asimilatie se micsoreaza . excesul de potasiu grabeste mult perioada de vegetatie determinand o mai rapida maturizare a plantelor si o mai rapida formare a tuberculilor fapt care la soiurile tarzii si semitarzii se rasfrange asupra productiei.
Potasiul este consumat in cantitati mari de catre cartofi si influienteaza pozitiv formarea suprafetei de asimilatie , intensitatea procesului de fotozinteza si migrarea substantelor asimilate din stoloni in tuberculi. Potasiul influienteaza pozitiv valoarea seminala a tuberculilor , rezistenta la seceta , mana, si nanism( piticire), mareste procesul de tuberculi buni pentru samanta. La insuficienta potasiului ritmul de crestere al plantelor este redus pana la incetare.
Pe solurile pe care se manifesta carente in magneziu acestea se administreaza sub forma de sulfat de magneziu in solutie , in timpul vegetatiei intr-o doza echivalenta cu 24Kg/Ha oxid de magneziu in 600 litrii de apa.
Gunoiul de grajd – nu ar trebui sa lipseasca din cultura cartofului. Asigura elementele nutritive si imbunatateste insusirile fizice ale solului , dozele se cuprind intre 20-40 tone/Ha, bine fermentate si intrastiate uniform pe intreaga suprafata. Incorporarea se face sub aratura de vara –toamna.
In cultura irigata doza economica de azot se cuprinde intre 150-200Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0,6 : 1. pentru soiurile timpurii s-a dovedit optim doza de 200Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0,3 : 0,5. pentru soiurile semitarzii si tarzii doza optima de azot 300Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0,6 : 0,6. ingrasamintele de fosfor si potasiu trebuie incorporate sub aratura de baza.
7. LUCRARILE SOLULUI
Lucrarea baza a solului in cultura cartofului o constituie aratul la adancimea de 30cm, cu cat se face mai timpuriu cu atat efectul pozitiv este mai mare. Calitatea araturii trebuie sa fie lipsita de bulgari pe toata lungimea ei. De importanta deosebita este si nivelarea terenului, in prealabil solul este lucrat cu grapa cu discuri.
In primavara pregatire a plantarii se face numai in momentul in care in urma lucrarilor rezulta un camp bine maruntit , afanat, fara bulgari sau felii umede care prin uscare devin belgari. Este mai putin grav daca se intarzie acesta lucrare cu cateva zile decat daca se executa pe teren insuficient zvantat.
Pentru lucrarile solului in primavara se disting in linii mari urmatoarele recomandari :
-pe solurile nisipoase, luto-nisipoase si nisipo- lutoase executarea lucrarii cu grapa cu discuri si urmata de combinator pentru pregatirea patului germinativ.
-pe terenurile in panta toate lucrarile se executa pe directia curbelor de nivel iar aratura obligatoriu cu scormonitor pentru a se inmagazina toata cantitatea de apa ce cade pana la plantele cartofului. Biloanele se construiesc cu cultivatorul echipat cu rarite cu suprafata in sectiune de 700-1000 cm2 la distanta de 60-70-75cm.
8. PLANTAREA
Inmultirea din seminte a cartofului are importanta in campurile de selectie. Tuberculii de cartofi pentru plantare nu trebuie sa fie infectati de viroze sau alte boli. Deasemenea se cere ca in timpul pastrarii tuberculii de samanta a cartofilor sa nu incolteasca, incoltirea mai devreme de 2 luni inainte de plantare reducand capacitatea de productie.
Pregatirea cartofului de samanta pentru plantare :
A.sortarea – tuberculilor pentru samanta si calibrarea acestora constituie masura esentiala pentru realizarea densitatii optime a culturii. Daca din recolta obtinuta nu se poate obtine material de plantare necesar(Æ 55-60 cm) se recurge la sectionarea tuberculilor in doua. Tuberculii din soiurile la care ochii se concentreaza spre partea apicala se sectioneaza numai longitudinal. Sectionarea tuberculilor la o cantitate mare de samanta se poate face mecanic cu o masina care este prevazuta cu dispozitive care trateaza tuberculii sectionati cu praf de creta. Sectionarea manuala asigura material de plantare de calitate superioara sub aspectul prezentei ochilor si a numarului de ochi pe fiecare portiune. Plantarea tuberculilor sectionati manual se executa dupa 5-6 zile
B.Incoltirea tuberculilor inainte de plantare are o deosebita importanta pentru cultura de cartofi destinata consumului extracimpuriu si timpuriu si chir pentru consumul de vara. Prin incoltirea tuberculilor de cartofi se asigura o grabire a rasaririi plantelor, formarea mai timpurie a tuberculilor cu cel putin 10 zile, plantarea timpurie si marirea productiei. Deasemenea in timpul incoltirii se poate observa starea sanatatii tuberculilor si valoarea lor vegetativa permitand eleminarea din materialul de samanta a tuturor tuberculilor care manifesta degenerare. Tuberculii incoltiti rezista la temperaturi scazute. Icoltirea tuberculilor de samanata trebuie realizata la lumina si la temperaturi de 12-180C ziua si 10-120C noaptea. Coltii ce se obtin in conditii de lumina naturala sau artificiala sunt pigmentati, scurti de 1,5-2cm, si robusti. Aceste conditii se realizeaza in incaperi luminoase , cu posibilitati de aerisire, in bordee prevazute cu geamuri in acoperis sau chiar in santuri special amenajate la suprafata solului. Daca se utilizeaza lumina artificiala se folosesc pivnitile in care se face pastrarea peste iarna a tuberculilor in ladite pentru incoltire. In tehnica ce se aplica pentru realizarea incoltirii cartofilor :
-pentru preincoltirea tuberculilor se tin in gramezi de circa 40cm inaltime la intuneric la temperaturi de 15-180C timp de 8-10 zile
-cand se constata formarea de colti de 1-2mm incepe incoltirea propriuzisa in conditii de lumina naturala sau artificiala. Pentru aceasta tuberculii se aseaza in ladite din scandura , lungi de 60cm, late de 40-50cm, adanci de 12cm si prevazute cu picioare la capete. Laditele se aseaza in stive cate 10-15 , fiecare ladita incarcandu-se cu cate 15-20Kg de tuberculi.
Tuberculii incoltiti se transporta in camp in aceleasi ladite realizandu-se economie la manipulare si evitandu-se ruperea coltilor. In timpul procesului de incoltire se elimina toti tuberculii cu colti filosi. Se schimba pozitia laditilor in stive din 7 in 7 zile pentru a se obtine o incoltire uniforma si se mentine in incapere o umiditate ridicata a aerului prin asezarea unor vase cu apa sau prin stropirea tuberculilor. Incoltirea se poate realiza cu bune rezultate si in solarii daca acestea sunt asigurate cu o sursa de caldura . in spatiile in care se face incoltirea se controleaza temperatura si se face zilnic aerisirea pentru a impieadica alungirea coltilor. Pana la plantare acestea nu trebuie sa depaseasca lungimea de 1.5- 2cm, sa fie grosi , sa nu li se inegreasca varfurile( lipsa de aer si intoxicare cu monoxid de carbon) si sa pastreze culoarea caracteristica soiului. Daca la data plantarii se mai gasesc tuberculi neincoltiti acestea se elimina. Incoltire dureaza 20-45 zile in functie de conditiile de incoltire.
C.Stimularea formarii de radacini se practica numai in scopul de productii foarte timpurii. Cu circa 10 zile inainte de plantare tuberculii de cartofi se stratifica in rumegus de lemn, mranita si nisip in proportie egala in cosuri de nuiele. Tuberculii se aseaza pe un singur rand unii langa altii, iar intre fiecare rand de tuberculi se interpun 5cm de material umed. Cosurile se aseaza apoi in aceleasi conditii in care s-a facut incoltirea. Formarea de radacini este stimulata daca in apa deumectare a straturilr se adauga 60g superfosfat si 30g de sare patasica calculate pentru 10 litrii apa.
D.Epoca de plantare cartoful se planteaza timpuriu. Coltii pornesc in vegetatie si cresc la temperaturi de 6-70C. Plantarea timpurie atrage cresterea productiei si o serie de alte aspecte importante ca : stoloni mai scurti, tuberculizarea mai timpurie, tuberculi mai uniformi ca marime. Prin plantarea imediata dupa ce terenul s-a svantat si se lucreaza fara sa se batatureze si fara bulgari se realizeaza cele mai mari productii. De regula conditiile de plantare a cartofului se inregistreaza la jumatatea lunii martie in zonele de sud si camp a Banatului, in ultima decada a lunii martie in zona colinara, si la inceputul lunii aprilie in zona foarte favorabila din punct de vedere a temperaturii zona montana si depresiuni submontane. Cartoful incoltit, destinat consumului extratimpuriu si timpuriu , se planteaza in zona nisiporilor din Oltenia intre 5-15 martie si pana la 25 marite in restul bazinelor specializate . durata de plantare a cartofului trebuie sa fie cat mai scurta.
E.Densitatea culturii- nu marimea tuberculilor de samanta determina productia de cartofi ci densitatea de plantare, productia fiind in corelatie cu numarul de tulpini la Ha. In consecinta tuberculii mari in comparatie cu tuberculi mai mici produc un numar mai mare de tulpini si deci densitatea de plantare este mai mare. Cea mai mare productie de tuberculi se obtine la o densitate de 230-280mii de tulpini principale la Ha. Se recomanda urmatoarele densitati in functie de fractiile , de calibrare a tuberculilor, cuiburi la Ha :
-30-45mm = 70mii cuiburi la Ha
-45-55-60mm= 55-60mii cuiburi la Ha
Aceste densitati sunt admise in culturi neirigate si la iun nivel mediu de fertilizare. Densitatea creste pentru prima fractie la 75-80mii cuiburi la Ha in cadrul unei fertilizari optime. In cazul in care se folosesc la plantare tuberculii taiati densitatea de plantare creste la 70-80mii neirigat si 75-85mii irigat.
F.Cantitatea de tuberculi la Ha. – la folosirea unor tuberculi in grosime de 45-50mm, la o densitate de 60mii cuiburi la Ha este necesara o cantitate de samanta de 2,7-3 tone. La aceasta cantitate mai trebuie sa se adauge inca cel putin 10%, cantitate care constituie pierderi in timpul manipularii si pastrarii materialului de plantare.
G.Distanta intre randuri- obisnuit la distanta dintre randuri 70-75cm. Se practica insa si distanta de 50-60cm pentru soiurile extratimpurii si timpurii. In conditii de irigare distanta optima este 60-70 cm.
H.Adancimea de plantare- cartoful se planteaza la adancimea de 6cm intelegand prin aceasta dinstanta de la locul unde este asezat tuberculul pana la suprafata solului. Pentru tuberculii mici si sectionati adancimea este de 4cm. In general cartoful se acopera prin bilon. Daca stratul de la suprafata solului este uscat tuberculii trebuie plantati putin mai adanc pentru a fi siguri ca ei se gasesc in stratul cu sol cu umiditate suficienta.
I.Tehnica de plantare :
-in cazul semimecanizat se deschid rigole cu cultivatorul echipat cu role de rarita, iar pe fundul rigolelor se aseaza manual tuberculii la distanta pe rand stabilita. Rigolele se acopera cu pamant manual, cu sapa sau cu rarita trecand printre randuri si rasturnand pamantul in rigole peste tuberculi realizand in acelasi timp pe rand un bilon de marime mijlocie. Pe solurile nisipoase dupa acoperirea tuberulilor terenul ramane plan.
-plantarea mecanica se face cu masina de plantat cartofi incoltiti MPCI 6 sau cu maisna de plantat rasad cu echipament pentru plantat cartofi incoltiti. Pe cele mai mari suprafete cartoful se planteaza mecanic cu tuberculi neincoltiti sau preincoltiti cu masina 4SABP 62,5.
9. LUCRARI DE INGRIJIRE
La plantatul fara bilon in aceasta situatie pana la rasarirea coltilor( 20-30 zile) grapatul culturii este cea mai importanta lucrare prin ea realizandu-se afanarea solului, combaterea crustei si combaterea buruienilor rasarite sau in curs de rasarire. Pana la rasarire se executa 2-3 grapari : prina- imediat dupa plantare ; a doua- imediat ce se observa formarea crustei ; a treia- la inceputul rasaririi. Graparea se face cu GCR cu coltii orientati inapoi fata de directia de inaintare a agregatului. In cultura cartofului prasilele sunt lucrari de combatere a buruienilor si lucrari de bilonare( musuruire care este obligatorie pentru aceasta specie). Prasilele se executa cu cultivatorul echipat cu cutite sageata mare si rarita cu aripi reglabile. Prin reglarea aripilor de la rarita si a vitezei de inaitare a tractorului se reglaeza si marimea bilonlui. Bilonarea incepe cu prima prasila cand plantele au 15-20cm in inaltime, adancimea de lucru a cutitelor este mare de 8- 10cm, iar bilonul redus ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele. Viteza de lucru a tractorului la aceasta prasila este mica de 4-5Km /h. Cutitele sageata si rarita distrug buruienile dintre randuri, iar pe rand buruienile sunt distruse prin asfixiere de pamantul aruncat prin bilonare. Dupa 10-14 zile se executa a doua prasila cu bilonul mai mare decat primul. Cu aceasta este obligatorie si o prasila manuala pe rand cu care se completeaza bilonarea. La inceputul infloritului( nu mai tarziu) se executa ultima bilonare cu bilon mare. Dupa aceasta ultima lucrare buruienile care mai apar se plivesc manual.
La plantatul cu bilon- in acest caz grapatul inainte de rasarire se inlocuieste cu o prasila oarba, lucrare ce se executa cu cultivatorul echipat cu cutite speciale in forma de ^ si rarite pentru musuroire. Dupa rasarire cand plantele au 10-15cm se refac biloanele cu ajutorul cultivatorului echipat cu cutite sageata si rarita efectuandu-se si o prasila manuala. In continuare se mai executa doua lucrari de intretinere si refacere a biloanelor cu cultivatorul.
Ingrijire culturii cu folosirea ierbicidelor- in tehnica de cultivare a cartofului folosind iebicide in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu biloni. Erbicide recomandate : Gesagard( 2-8Kg/Ha), Sencor( 0,75-2,5 Kg/Ha) Afalon( 2-8Kg/Ha), Dual 500( 3-7 l/Ha)+Gesagard( 2-6Kg/Ha), Lasso( 3,5-8Kg/Ha)+ Gesagard( 2-6Kg/Ha), Lasso( 3,5-8Kg/Ha)+ Sencor( 0,5-2Kg/Ha). Ierbicidele mentionate se administreaza pe intreaga suprafata intre perioada de plantat si rasarit concomitent cu operatia de rebilonare. Sencorul este singurul ierbicid care se poate administra si dupa rasarire pana cand plantele au 10-12cm. Pe terenurile infectate cu pir sau costrei dupa rasarirea cartofilor indifereant de faza de crestere , dar in momentul in care costreiul are 15-35cm sau pirul tarator si pirul gros au 10-15cm se administreaza unul dinurmataoarele ierbicide : Fusilade super , Galant, Targa( in cantitate de 2-3 litri/Ha la Costrei sau 4-6 litrii/Ha la Pir). Nu este exclus in timpul vegetatiei lucrari manuale selective dupa cum nici smulgerea eventualelor buruieni care apar mai tarziu in a doua parte a verii.
Irigarea- cartoful reactioneaza la irigat mai bine decat oricare alta planta de cultura. Cel mai mare consum de apa se inregistreza in faza de imbobocit- influrire maxima, dupa care consumul din faza de vegetatie inflorire-ingalbenirea fiziologica a frunzelor bazale. In cultura cartofului sunt favorabile udarile la intervale mai scurte, mai ales in faza de crestere a tuberculilor, pe aceasta cale asigurandu-se reducerea temperaturii in sol, la suprafata solului si la nivelul partii aeriene. Stresul hidric, consecinta a intarzierii udarii, afecteaza calitatea tuberculilor prin incoltirea si puirea lor. Excesul de umiditate este deosebit de daunator si determina lipsa sau insuficienta oxigenului in sol la care tuberculii se opresc din crestere, isi reduc continutul in amidon si vitamina C, aspectul comercial si rezistenta la pastrare. Tehnici de udare – la cartof prin aspersiune si prin brazda. Udarile la cartofi se repartizeaza pe doua faze de vegetatie :
-formarea tuberculilor – in zona de stepa( S,V,E ) se efectueaza 3-4 udari prin aspersiune sau 2-3 udari prin brazde cu norme de udare cuprinse intre 400-650 mm in functie de textura solului si metoda de udare, intervalul intre udari este de 10-12 zile.
-cresterea tuberculilor- 4-5 udari cu norme de udare de 300-350mm, numarul de udari se reduce la 3-5 in silvostepa din Nord, 4-7 zona de padure de stejari din Sud si 0,4 in functie de textura solurilor in zona de padure de fag din Nord, intervalul intre udari este de 6-8 zile.
Pentru cartoful timpuriu irigarea are mai mica importanta pentru ca acesta se recolteaza inainte de instalarea secetei. Pe solurile nisipoase din sudul Olteniei si in anii foarte secetosi se administreaza si la cartoful timpuriu 2-3 udari cu norme 500-750 m3/Ha.
10. RECOLTAREA
Culturile timpurii destinate consumului timpuriu se recolteaza atunci cand tuberculii au ajuns la marimea comerciala de la 30g in sus. Recoltarea se face treptat pe masura ce se face si comercializarea, altfel tuberculii nematuri fiind isi pierd din turgescenta si din valoare. La stabilirea momentului de recoltare a cartofului de samanta se tine seama de : dinamica de crestere a tuberculilor si de perioada zborului maxim al afidelor – care este vectorul virusilor. Pe loturile semincere la maxim 10 zile de la data cand se iregistreaza zborul maxim de afide se intrerupe vegetatia prin distrugerea vrejilor mecanic sau chimic. Recoltarea are loc dupa 15-20 zile de la intreruperea vegetatiei, timp in care tuberculii se suberifica si ating maturitatea tehnica.
La culturile de cartofi destinate consumului de vara –toamna si iarna maturitatea tehnica corespunde cand vrejii sunt uscati in proportie de 70%. Maturarea naturala a tuberculilor de la caderea vrejilor( ingalbenirea) pana maturarea tehnica ( de recoltat) se desfasoara intr-o perioada lunga de timp. Aceasta perioada se reduce cu 9-23 zile in cazul cand se face intreruperea vegetatiei pe cale mecanica sau chimica fapt ce atrage cresterea rezistentei tuberculilor la vatamare, reducerea infectarii tuberculilor cu boli de putrezire, prevenirea imburuienarii la recoltat, oprirea trecerii bolilor din planta aeriana in tuberculi. Recoltarea cartofilor trebuie sa se faca numai pe timp frumos. Recoltarea se face manual cu sapa , cu furci speciale, cu plugul sau mecanic. Este cea mai costisitoare lucrare din cultura cartofului. Recoltarea mecanica cu combina cere indeplinite anumite conditii : amplasarea pe soluri usoare si mijlocii, evitarea tasarii solului prin lucrari de ingrijire, plantarea la adancime mica si uniforma, solul sa fie fara bulgari si curat de buruieni, vrajii sa fie distrusi mecanic sau chimic.
11. PASTRAREA CARTOFILOR
A. procese care au loc in tuberculi in timpul pastrarii :
- piederea apei –respiratia si procesele microbiologice
- pierderea apei din tuberculi prin procesul de transpiratie determina reducerea turgescentei celulare si ca urmare tuberculii isi pierd prospetimea, se vestejesc si se zbarcesc.
In timpul pastrarii tuberculiii pot fi feriti de vestejire prin mentinerea unei temperaturi mai scazute si primtr-o umiditate relativa a aerului mai ridicata. Respiratia este cel mai important proces micro-chimic ce are loc la tuberculii pusi la pastrat. O infliuenta deosebita asupra intensitatii respiratiei o are temperatura la care se pastreaza tuberculii, procesul este cu atat mai intens cu cat temperatura din depozitul de pastrare este mai mare. Piederi insemnate la tuberculii de cartofi pusi la pastrare se inregistreaza si datorita activitatii micro-organice( bacterii si ciuperci). Dintre bolile specifice pastrarii amintim : putregaiul umed, inelar, uscat, mana.
B. factori care influenteaza pastrarea sunt:
1.particularitatile soiurilor- soiurile de cartofi se diferentiaza intre ele sub aspectul rezistentei la pastrare, astfel au fost clasificate:
a.sensibilitate la pastrare cu piederi de 16%
b.mijlocii de rezistenti cu pierderi de 12,5%
c.rezistenti cu pierderi de 9,5%.
Cea mai mare parte din soiurile aflate in cultura sunt mijlociu de rezistenti la pastrare.
2. temperatura cea mai potrivita pentru pastrarea cartofilor este cuprinsa intre 2-40C
3.umiditatea relativa a aerului trebuie sa varieze intre 85-93%.
Pastrarea cartofilor de consum se face la intuneric pentru a se evita clorofilizarea lor si formarea de solanina care este daunatoare organismului uman si animal.
C. cartofii de samanta se pot pastra si in incaperi cu lumina putin intensa prelungindu-se perioada de pastrare. Pregatirea cartofilor pentru pastrare : sortarea – se inlartura de la pastrare toti tuberculii mici, vatamati sau taiati si cei cu inceput de imbolnavire.
D. Pastrarea propriuzisa- se pastreaza in depozite permanente sau in depozite temporare. Aceste depozite trebuie sa fie curate , dezinfectate si bine aerisite.
