Cultivarea fasolei

Descrierea afacerii

Fasolea se cultivă, în temei, pentru utilizarea ei în alimentaţia oamenilor, atât a boabelor maturizate, cât şi a celor nematurizate şi păstăilor verzi. Fasolea se deosebeşte prin calităţi gustative superioare şi grad înalt de fierbere. În Moldova fasolea are un areal de răspândire mare şi se cultivă în toate raioanele ţării. Suprafeţele cultivate cu fasole în republică constituie 29,2 mii hectare.

Cultivarea fasolei este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje:

ü       boabele de fasole au o valoare nutritivă foarte înaltă;

ü       se foloseşte pe larg în alimentaţia oamenilor;

ü       se foloseşte în industrie la prepararea făinii, în cofetărie şi producerea conservelor;

ü       din frunzele fasolei poate fi extras acid citric;

ü       fasolea are o importanţă agrotehnică mare, fiind plantă fixatoare de azot;

ü       se foloseşte pe larg în medicină, ca remediu diuretic;

ü       deşeurile de boabe, paie şi pleavă sunt utilizate ca hrană pentru capre şi ovine;

ü       cerere sporită pe piaţă locală şi pe pieţele străine a producţiei de fasole.

Investiţia necesară

Pentru producerea cu succes a fasolei, producătorul trebuie să dispună de teren arabil cu un înalt grad de bonitate. Fasolea este pretenţioasă faţă de fertilitatea solului. Cultivarea fasolei nu necesită investiţii mari în fonduri fixe, fiind posibil de a folosi sistemul de maşini şi tractoare pentru cultivarea culturilor prăşitoare şi cerealiere. Pentru cultivarea fasolei este necesar de asigurat procesul tehnologic cu mijloacele circulante calitative, seminţe de calitate şi produse fitosanitare. Fasolele obţinute pot fi comercializate direct din câmp în stare verde pentru păstăi sau boabe sau depozitate pentru comercializarea la preţuri mai avantajoase.

Pentru cultivarea 1 ha cu fasole sunt necesare următoarele cheltuieli: mijloace circulante – 3 019 lei, servicii mecanizate – 1 883 lei, plata muncii angajaţilor sezonieri – 830 lei şi alte cheltuieli – 573 lei, taxe şi impozite – 240 lei. Sumând toate aceste cheltuieli, constatăm că pentru cultivarea 1 ha cu fasole sunt necesari suma de 6 545 lei.

Piaţa de desfacere

În dependenţă de soi, perioada de vegetaţie, schema de plantare, agrotehnica aplicată şi alţi factori, de pe 1 ha de fasole se pot obţine 1,3-3,9 t de fasole. Fasola poate fi păstrată o perioadă îndelungată de timp sau poate fi comercializată îndată după curăţire şi vânturare. În cazul comercializării fasolei cu ridicata după prelucrarea primară intermediarii oferă producătorilor 5,5-7,0 lei/kg de fasole. Pentru comercializarea fasolei la preţuri mai avantajoase, producătorul depozitează producţia de fasole în încăperi uscate şi va comercializa cu ridicata la preţul de 8,0-9,5 lei/kg. La pieţele agricole din republică preţurile de comercializarea cu amănuntul a fasolei variază între limitele 8,5-9,5 lei/kg (sezonul de recoltare) şi 9,5-11,0 lei/kg pentru sezonul de iarnă-primăvară.

Boabele de fasole conţin aproape toate substanţele necesare pentru alimentarea omului: substanţe minerale, vitamine şi aminoacizi, fiind denumit „concentrat de aminoacizi”. Principalele direcţii de utilizarea a boabelor de fasole în ţara noastră sunt:

ü       se foloseşte pe larg în alimentaţia oamenilor: bucatelor naţionale, supelor, pireuri, pateuri, salate, pârjoale;

ü       în industrie este preparată făina, care se foloseşte la pregătirea terciurilor, pastelor făinoase, pudrei, vopselei albe;

ü       fasolele se întrebuinţează pe larg în industria producerii conservelor;

ü       se întrebuinţează în industria cofetăriei;

ü       din frunzele fasolei poate fi extras acid citric, care se conţine de la 9,4 până la 14%;

ü       se foloseşte pe larg în medicină la tratarea: diabetului zaharat, arterosclerozei, acţionează pozitiv la ficat şi rinichi;

ü       deşeurile de boabe, paie şi pleavă sunt utilizate ca hrană pentru capre şi ovine.

O parte considerabilă de boabe de fasole sunt exportate peste hotarele ţării: România, Rusia, Turcia, ţările arabe. Întreprinderile care practică exportul de fasole, achiziţionează fasole în cantităţi mari şi l-e oferă producătorilor pentru o unitate de producţie preţul de 5,5-7,5 lei/kg.

Desfăşurarea afacerii

Soiuri de fasole. Din mulţimea de specii de fasole cunoscute în lume, în Moldova se cultivă numai 2 specii: fasolea obişnuită şi fasolea multifloră. La moment în Moldova sunt omologate 9 soiuri de fasole pentru boabe. Printre soiurile raionate în ţara noastră cele mai valoroase sunt:

Denumirea soiului	Perioada de vegetaţie, zile	Recolta, t/ha	Înălţimea plantelor, cm	Tipul de creştere a plantelor	Masa a 1000 de boabe, g	Timpul de fierbere, min	Conţinutul de proteine, %
Aluna	81-108	1,5-3,3	50-70	semivolubil	150-233	59	22,5-28,3
Beliţcaia 16	72-105	1,6-2,1	45-50	determinat	233-245	63	23,0-27,0
Speranţa	91-106	1,7-3,7	45-60	determinat	300-357	58	20,3-25,4
Floare	71-97	1,7-2,7	50-60	puţin volubil	250-270	72	24,0-25,2
Crizantema	80-92	2,3-3,9	35-50	determinat	200-235	63	20,3-22,0
Chişinău 15	100-103	1,7-3,2	45-55	determinat	195	150	27,8
Tatiana	84-91	1,8-3,7	45-54	determinat	225-246	60	17,1-23,1
Concurent	86-106	1,3	45-55	determinat	210	65	26,1
Laura	85-92	1,1-2,0	54-60	determinat	135-170	60	23-25

Relaţii cu factorii de mediu. Fasola are următoarele 3 etape de organogeneză: perioada de creştere vegetală, perioada de creştere diferenţiere a organelor generative şi perioada de maturizare. Temperatura optimă de răsărire a plantelor este de 8-10^oC. Plantele nu suportă acţiuni îndelungate ale temperaturilor joase şi pot pieri la temperatura (-0,5)–(-1)^oC. În perioada de vegetaţie temperatura optimă este de 20-25^oC. Umiditatea solului în timpul semănatului trebuie să fie optimă pentru o germinaţie şi răsărire uniformă a boabelor de fasole. În timpul vegetaţiei plantele de fasole consumă zilnic în mediu 126 m³/ha de apă. Solul şi nutriţia minerală – pentru cultura fasolei cele mai potrivite sunt solurile structurale cu proprietăţi fizice înalte, bine afânate şi bine încălzite. Mai favorabile sunt soiurile cenuşii de pădure, cernoziomuri podzolite, cernoziomuri tipice şi cenuşii închise de pădure. Reacţia favorabilă a solului pentru dezvoltarea fasolei e de pH 6,0-7,5. Creşterea şi dezvoltarea fasolei depinde de fertilitatea solului, de cantitatea substanţelor nutritive. În perioada de împlere a boabelor, fasola foloseşte cea mai mare cantitate de elemente nutritive.

Perioada de vegetaţie. După perioada de vegetaţie soiurile de fasole se clasifică în 5 grupe: I – ultratimpurii (60-75 zile), II – timpurii (75-90 zile), III – semitimpurii (85-105 zile), IV – tardive (100-115 zile), V – ultratadive (peste 115 zile). Toate soiurile timpurii de regulă au plante în formă de tufă, iar soiurile tardive, cu o perioadă de vegetaţie mai lungă, sunt agăţătoare.

Culturi premărgătoare. Cele mai bune plante premărgătoare pentru fasole după rezerva de apă sunt cerealele de toamnă şi primăvară. Nu se recomandă cultivarea după floarea soarelui şi leguminoase pentru boabe.

Pregătirea solului din toamnă prevede dezmiriştirea şi aratul de zăble la 22-25 cm şi se menţine după tipul de semiogor. Toamna sub lucrarea de bază a solului sau primăvara devreme, o dată cu prima cultivare – fertilizare, se pot administra îngrăşăminte minerale cu dozele de: 60 kg/ha de azot, 60 kg/ha de fosfor şi 40 – 60 kg/ha de potasiu.

Semănatul fasolei. Densitatea normală în cultura fasolei este socotită aceea, care asigură nu mai puţin de 26-28 de plante la m² la momentul recoltării. Această densitate poate fi realizată folosind norma de însămânţare de 300-500 mii boabe germinative la 1 ha, ceea ce este echivalent cu 70-150 kg/ha (în dependenţă de masa a 1000 boabe). Semănatul se efectuează cu semănătoarele SZ-3,6, SPC-6, SSFC-6, SUPN-8 sau Multicorn. la adâncimea încorporării seminţelor de 5-7 cm. O considerabilă sporire a producţiei de fasole (concomitent cu reducerea considerabilă a dozei de îngrăşăminte minerale de azot) se obţine la inocularea seminţelor cu biopreparatele „Nitragin – fasole” sau „Rizolic”, ce conţin bacterii fixatoare de azot atmosferic în simbioză cu rădăcinile de soia. Se va utiliza o doză necesară pentru cantitatea de seminţe la un hectar, inocularea fiind efectuată cu o zi până la semănat, prin tratarea la faza de întuneric. Aceasta operaţiune însă nu este obligatorie.

Lucrările de îngrijire. Primăvara în cazul unei primăveri devremi se efectuează 2 cultivaţii cu SP-117+ 2 CPS 4 sau COR 4,2 (cu fertilizarea cu îngrăşăminte minerale) sau USMC 5,4. Prima cultivare la adâncimea de 10 – 12 cm, iar a doua la adâncimea de încorporare a seminţelor de 6 – 8 cm, cu o zi înainte de semănat în vederea pregătirii unui pat germinativ calitativ. După semănat şi până la faza de 1 – 3 frunze adevărate, lupta cu buruenile şi sfărâmare crustei solul în semănăturile de soia poate fi efectuat cu sapa rotativă  BIC 3.

Pentru menţinerea culturii fasolei în stare curată de buruiene, se administrează erbicide. Erbicidele utilizare sunt: odată cu încorporarea seminţelor în sol Treflan 24 CE – 4,0 l/ha sau  Prohelan 50VP 50% 2,0 l/ha, sau în perioada de vegetaţie 2 erbicidări, contra buruenelor monocotilidonate, cu Pantera 4EC 0,8 – 1,0 l/ha sau cu Leopard 5 EC 1,2-1,5 l/ha, în fazele de 4 – 5 frunze cât şi în restul perioadei de vegetaţie a soii. Erbicidarea se va efectua cu stropitorile ОPV 1200, ОPŞ 15. Norma de consum a soluţiei de lucru va fi de 500l/ha. Erbicidările pot exclude practic prăşitul manual al semănăturilor.

Pe parcursul vegetaţiei pot fi efectuate 2 cultivaţii a intervalelor dintre rânduri cu cultivatoarele CPS 4,  COR 4,2 sau USMC 5,4 la adâncimile de 5 – 6 cm, iar peste 12 – 15 zile la 8 – 10 cm. Se va evita însă astupare plantelor cu sol. Tratamentele contra bolilor şi vătămătorilor se va efectua în cazul atingerii pragului economic de daună de infecţie sau infestare, cu preparatele recomandate pentru cazuri concrete.

Sistemul integrat de protecţie. Înainte de semănat seminţele sunt tratate cu Bentlate – 3,0 l/t de seminţe. Îndată după recoltarea seminţele sunt tratate cu Fostoxin – 5-10 g/m³. La introducerea erbicidelor norma de consum a soluţiei de lucru va constitui 500 l la un hectar.

Recoltarea fasolei. Recoltarea este unul din cele mai responsabile momente din tehnologia de cultivare a fasolei. Termenul cel mai potrivit pentru recoltarea fasolei este când s-au maturizat 50-60% din păstăi. Pentru micşorarea pierderilor de boabe în urma plesnirii păstăilor recoltarea se recomandă să fie efectuată în orele de dimineaţă. La tăierea plantelor şi aranjarea în poloage se utilizează cositoarea JBA-3,5 sau PPT-3A, iar treieratul poloagelor se fa efectua cu combina SC-5, SC-6, Don 1500, Clas – Dominator, Sampo, iar turaţiile batozei vor fi reglate la 300 – 350 rotaţii pe minut. Boabele recent recoltate conţin multe impurităţi, umiditate ridicată şi sunt predispuse autoîncălzirii şi deteriorării. De aceea, imediat după recoltare, boabele sunt curăţite de resturi vegetale, se sortează şi se usucă. Curăţitul boabelor se va efectua cu maşinile OVS 25 sau OVP 20 A, iar uscarea boabelor până la umiditatea de 14 % se va efectua cu dispozitivele OBV 160 sau  ТАU 0,75.

Depozitarea se face în depozite uscate şi bine aerate.

Important!

§         Soiurile de fasole sunt pretenţioase faţă de fertilitatea solului.

§         Cultivarea fasolei nu necesită resurse financiare mari o unitate de suprafaţă.

§         Pentru comercializarea fasolei este nevoie de certificat eliberat de la Centrul Medicinii Preventive.

§         Producţia de fasole se bucură de o cerere sporită pe piaţa locală şi pieţele străine.