TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A OVAZULUI

1.      IMPORTANTA

Constituie unul dintre cele mai importante nutreturi concentrate, fiind de neinlocuit in hrana cabalinelor, dar si al celorlalte specii de animale mai ale pentru cele de reproducere si tineret. In alimentatia omului boabele de ovaz sunt utilizate sub forma de fulgi , faina, grisuri. Se cultiva si pentru productia nutretului verde sau a fanului reprezentand si principala cereala care in asociere cu mazarichea se foloseste pentru producerea borceagului de primavara. Paiele si pleava de ovaz au valoare nutritiva mai mare decat cele de grau sau secara. Ptrezinta importanta si prin aceea ca  valorifica foarte bine solurile cu vizibilitate redusa din regiunile umede si reactioneaza bine atat la ingrasamintele organice cat si minerale. Circa 70% din suprafata totala cultivata in tara noastra se gaseste in Transilvania , in vestul si in nordul Moldovei.

2.      SOUIRI

In cultura de intalnesc soiuri romanesti : Somesan, Mures( prinavara), Florina( de toamna), si soi frantuzesc Cory

3.      COMPOZITIA CHIMICA

Boabele de ovaz nedecordicate contin din substanta uscata 11,6% proteina bruta, 8,3% proteina digestibila, 4,1% grasimi, 57,7% extracte neazotate, 12,1% celuloza bruta, 4,3% cenusa. Extractele neazotate ajung in boabele decorticate la peste70% si sunt formate in cea mai mare parte din amidon la care se adauga cantitati de zahar si dextrine. Boabele de ovaz sunt foarte bogate in substante grase localizate in embrion.

4.      PARTICULARITATI BIOLOGICE

Germinatia boabelor de ovaz este de tip bipolar din care cauza puterea de strabatere a embrionului de ovaz este mai mica decat cea a graului, secarei si de aceea se acorda o mai mare atentie stabilirii adancimii de semanat. Sistemul radicular este foarte dezvoltat si profund avand o mare capacitate de utilizare din sol a combinatiilor mai greu solubile.

Inflorescenta este panicul cu ramuri secundare asezate in 3-9 etaje, spiculetele sunt formate din 2-3 flori acoperite cu glume mari. Cea mai dezvoltata inspiculet este floarea inferioara , iar a treia floare de regula ramane sterila. Inflorirea incepe de la partea superioara a inflorescentei spre baza si de la varful ramurilor spre axul principal. Un spiculet infloreste in una doua zile, un panicul in sase sapte zile, iar planta intreaga 10-12 zile. Frustul ramane la maturitate imbracat in pleve , insa acestea nu sunt concrescute.  Bobul de ovaz imbracat are lungimea de 8-18 mm, MMB= 20-40 g, iar MH= 36-60 Kg.

Cerinte fata de caldura sunt moderate, boabele incep sa germineze la 2-3^oC, iar plantele rasarite rezista scurt timp la temperaturi de ( -8)- (-9)^oC. Pe masura ce inainteaza in vegetatie rezistenta ovazului la temperaturi scazute se reduce, iar cea mai favorabila temperatura pentru deschiderea florilor este de 15-17^oC.

Fata de umeditate ovazul are cerinte mari, coeficientul de transpiratie este de 450-500. nu tolereaza temperaturi ridicate si sufera in conditii de seceta, mai mult decat orice alta cereala. Ovazul trebuie considerata o planta a climatului racoros si umed. Este mai putin pretentios  fata de sol , creste bine pe soluri argilo-iluviale acide( PH= 5-6), dar cele mai bune productii se obtin pe soluri lutoase sau luto-nisipoase.

5.      ROTATIA

Dupa plante care lasa solul bogat in azot sau dupa prasitoare ingrasate abundent ovazul asigura productii mari. Este foarte sensibil la efectul remanent al ierbicidelor triacide . daca se cultiva dupa el insusi ovazul da productii mici, ca si dupa sfecla de zahar datorita unor daunatori comuni(nematozi). Este o premergatoare corespunzatoare pentru plantele ce se seamana primavara in special prasitoare cu exceptia sfeclei de zahar.

6.      FERTILIZAREA

Ovazul consuma pentru 100Kg boabe + paie : 3,3Kg N ; 1,1 Kg P; 3,7Kg K.

Ovazul depaseste cu mult graul in consumul de azot, iar potasiul influienteaza pozitiv raportul boabe/ paie. Este recomandat ca azotul sa fie administrat o data cu fosforul pe solurile cernozomice in cantitati egale si in proportie mai mare pe solurile din regiunile umede in mod deosebit pe solurile podzolice.

7.      LUCRARILE SOLULUI

Este necesar pentru realizarea unui strat germinativ cat mai nivelat si cat mai maruntit pentru a raspunde in conditii optime cerinte de insamantare a ovazului la o adancime mica.

8.      SAMANTA SI SEMANATUL

Boabele de ovaz sunt mai intai supuse selectarii si separarii pentru a se separa si retine pentru semanat numai pe cele mai mari care au o puritate minima de 97% si o capacitate germinativa de 85%. Pentru a se asigura combaterea Taciunului Zburator inainte de a se semana samanta se trateaza in formalina 40%, in sol de 0,3% prin scufundare sau cu Vitavax, Kinolate, Baileton= 2Kg la tona de samanta.

Epoca de semanare – ovazul se seamana primavara foarte timpuriu, cand pamantul s-a zvantat si se poate iesi in camp. Intarzierea cu 10-15 zile a semanatului determina reduceri la productie cu 11-25%. Ovazul de toamna trebuie semanat intre 1-10 octombrie. Ovazul de toamana si de primavara se seamana la distanta  de 12,5cm si se asigura 450-550 boabe germinabile pe m² ceea ce corespunde unei norme de 130-140 Kg/Ha. Adancimea de semanat este de 2-3cm.

9.      LUCRARI DE INGRIJIRE

Constau in combaterea crestei solului, buruienilor si daunatorilor.

Crusta formata la suprafata solului se distruge prin lucrari cu grapa stelata.

Combaterea buruienilor se face prin ierbicidare 2,4D in perioada de la infratire pana la inceputul alungirii paiului. Daca ierbicidul se aplica mai timpuriu planta de ovaz sufera si determina reduceri de productii. Daca ierbicidarea intarzie se micsoreaza eficacitatea actiunii din cauza ca buruienile devin mai rezistente.

10.   RECOLTAREA

Momentul recoltarii trebuie stabilit cu mare atentie intracat coacerea este mai putin uniforma decat la celelalte paioase, iar pericolul de scuturare prin intarzierea lucrarii este mai mare. Trecerea spre maturitatea completa a bobului din partea superioara a inflorescentei reprezinta indicele de baza al inceputului recoltarii. In aceasta faza de coacere combina realizeaza treieratul in cele mai bune conditii.