luni, 20 februarie 2012

CULTURA SFECLEI DE ZAHAR


                                       

                            
                      1. Zonarea culturii si a soiurilor

         Cerintele biologice ale sfeclei de zahar o definesc ca pe una dintre cele mai
   grele si dificile plante de cultura. De aceea fiecarei verigi tehnologice trebuie sa i se acorde un maxim de atentie si o executie la timp a acestora.
    Consumul mare de apa al sfeclei de zahar impune alegerea arealului de culturacu prioritate in zonele irigate sau cu aport de apa freatica.
      Zonarea soiurilor romanesti este urmatoarea:
        - soiurile poliploide plurigerme – Polirom,Romanesc 7-sunt zonate in judetele din sud,vest,Moldova si centrul Transilvaniei;
        - soiurile poliploide monogerme- Monorom,Brasov 519-sunt zonate in judetele din sud, Moldova si centrul Transilvaniei;
         - hibridul monogerm-Florentina-este zonat in sudul tarii;             
-         soiurile diploid monogerme -Barsa si Andra-sunt zonate in Transilvania si Moldova.
-          
-                            2. Amlasarea culturii
              
                 Sfecla de zahar este o cultura pretentioasa la amplasarea in rotatie cu alte  culturi. Numarul mare de agenti patogeni, precum si a daunatorilor ,impune ca ea sa nu revina pe aceeasi sola la un interval mai mic de 4-5 ani.Ca plante premergatoare se recomanda: cerealele paioase,mazarea sau cartoful. Se evita cultivarea dupa porumb sau alte culturi cu boli si daunatori comuni sfeclei.

                          3. Aplicarea ingrasamintelor

              Sfecla de zahar are un consum specific de elemente nutritive foarte ridicat.
    Fertilizarea cu gunoi de grajd este obligatorie deoarece se asigura o parte din elementele nutritive necesare si se contribuie la imbunatatirea activitatii biologice a solului. Gunoiul de grajd bine fermentat se administreaza in doza de 40-60t/ha dupa dezmiristirea terenului si se incorporeaza in sol, imediat, prin aratura de baza.
      Fertilizarea cu fosfor . Doza optima de fosfor se stabileste in functie de productia scontata si continutul de fosfor mobil din sol. Ea se corecteaza in functie de dozele asigurate de gunoi de grajd aplicat.Ingrasamintele cu fosfor se aplica dupa dezmiristirea terenului in vara,inaintea lucrarilo de baza ale solului.Pot fi utilizate ingrasaminte granulate cu fosfor sau ingrasaminte comlexe.
         Fertilizarea cu potasiu. Doza optima de ingrasaminte cu potasiu se calculeaza in functie de continutul de potasiu usor solubil in stratul arabil si de productia scontata.


   Corectarea dozelor optime de potasiu se face in functie de doza de ingrasaminte organice aplicate. Ingrasamintele cu potasiu se aplca numai vara sau toamna,prin imprastiere,inaintea lucrarilor de baza ale solului.Se pot utiliza ingrasaminte simple sub forma de pulberi sau ingrasaminte complexe.Ingrasamintele cu fosfor si potasiu nu se aplica in vegetatie la sol, datorita slabei lor utilizari de catre plante.
         Fertilizarea cu azot. Dozele optime de azot se stabilesc in fiecare parcela,in      functie de productia planificata si de asigurarea solului cu azot, corectata cu aportul de azot adus de fertilizarea cu ingrasaminte organice si efectul remanent de azot al plantei premergatoare.
    Aplicarea faziala a ingrasamintelor cu azot asigura un inalt randament de utilizare a acestora, datorita levigarii lor in sol, activarii proceselor de mineralizare a materiei organice in sol,precum si asigurarii unor cantitati optime de azot, corespunzator        cerintelor plantei in diferite etape de crestere si dezvoltare.
  Se utilizeaza ingrasaminte simple cu azot sau ingrasaminte complexe care contin si azot.
        Fertilizarea la semanat( starter) este obligatorie pe toate tipurile de sol, impusa de particularitatea biologica a plantei de a-si dezvolta un sistem radicular slab in    primele 60 zile de la rasarire. Lucrarea este asigurata de echipamentul de fertilizat montat pe masina de semanat.
       Fertilizarea in vegetatie se aplica concomitent cu prasila 1 si 2. in doze de 40-50 kg/ha. Nu va depasi epoca optima a prasilei a 2-a deoarece reduce continutul de zahar din radacini.
    Fertilizarea faziala se aplica in faza de formare a aparatului foliar, utilizand ingrasaminte foliare cu microelemente,in special cu bor. Ele sunt compatibile cu tratamentele de combatere a bolilor si daunatorilor.

                           4. Lucrarile solului
 
           Dezmiristitul trebuie efectuat imediat dupa eliberarea terenului de planta premergatoare printr-o trecere cu grapa cu discuri. In acest fel se maruntesc resturile vegetale, se impiedica pierderea apei din sol .
          Aratura de baza se efectueaza cat mai devreme( pentru a facilita acumularea si pastrarea apei in sol) ,la adancimea de 30-32 cm.Lucrarea se executa cu plugul in agregat cu grapa stelata la o umiditate optima a solului, perfect uniforma, fara gresuri,
cu rasturnarea completa a brazdei si introducerea sub aratura a resturilor vegetale.
         Nivelarea araturii este o lucrare obligatorie, care se executa dupa terminarea araturii de baza, pana la intrarea in iarna . Ea se executa prin 1-2 treceri cu tractorul in agregat cu grapa cu discuri echipata cu lama nivelatoare.
        Pregatirea patului germinativ impune o atentie deosebita datorita greutatii
specifice foarte mici a semintei precum si a puterii slabe de patrundere si a consumului mare de apa. Lucrarea se executa in preziua semanatului, la adancimea  de aincorporare a semintei prin 1-2 lucrari cu vibrocultorul in agregat cu grape    elicoidale.


                     5.  Samanta si semanatului
            
             Samanta de sfecla trebuie sa fie certificata,tratata bbligatoriu cu substante  insectofungicide, in vederea combaterii bolilor si daunatorilor specifici pimelor faze de vegetatie a culturii.
            Epoca de semanat. Semanatul incepe cand temperatura solului la adancimea de semanat este de 4-5 grade c,timp de 2-3 zile consecutiv.
            Densitatea la semanat trebuie sa asigure la recoltare intre 80-110 mii plante/ha
            Distanta intre randuri . Se vor folosi doua scheme de semanat:
                - semanatul echidistant, in randuri distantate la 45 cm;
                -semanatul in benzi ,dupa schema: 45-45-60-45-45-45-60-45-45.
            Adancimea de semanat este de 2-4 cm pentru samanta monogerma si de 3-4 cm pentru cea plurigerma.

                                 6. Lucrarile de intretinere
         
             Datorita ritmului slab de crestere a plantelor de sfecla in prima parte a perioadei de vegetatie trebuie luate masuri de combatere a buruienilor.
          Prasila oarba se executa la 10-12 zile de la semanat,in vederea disrugerii crustei si a buruienilor care rasar inantea plantelor. Lucrarea se executa cu cutite sageata si discuri de protectie a randurilor .Adancimea de lucru este de 4-6 cm.
          Raritul plantelor se face manual , cu sapaligi late de 15 cm, in vederea corectarii densitatii plantelor. Se vor asigura distante maxime de 20-22 cm intre plante pe rand.Lucrarea se executa cand plantele au doua perechi de frunze adevarate.
           Combaterea buruienilor se realizeaza prin prasile meca nice si manuale si prin erbicidare.
       Erbicide cu aplicare preemergenta : Dual EC 3-6 l/ha, Butiran 6-10 l/ha, Olticarb( Ro-Neet) 6-8l/ha asociat cu Venzar 0,75-1,5 kg/ha.
    Erbicide cu aplicare postemergenta:
       Agil 0,8-1.ol/ha, Fusilade Super 1 l/ha, Targa Super 1 l/ha, Gallant Super 1 l/ha, Betanal Progres 1,5-2 l/haetc.
      Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor se face prin tratarea semintei si cu tratamente in cursul vegetatiei.
        Irigarea constituie cel mai important element tehnologic de crestere a niveluli de productie. Irigarea in vegetatie incepe in decada a 11-a a lunii iunie, faza in care are loc inceputul ingrosarii radacinilor. Norma de udare este cuprinsa intre 600 si 700 mc
 apa/ha. Ultima udare se va administra cu 30 zile inaintea inceperii recoltatului, vederea acumularii zaharului in radacini.
                            7. Recoltarea
         Se face cand radacinile au atins maturitatea tehnologica,prin doua moduri:
                    - recoltarea semimecanizata;
                    - recoltarea mecanizata;
        Atentie deosebita trebuie acordata transportului la punctele de receptionare, in        aceeasi zi cu recoltarea.                            
                  


Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu