1. IMPORTANTA
Boabele sunt utilizate in : alimentatia oamenilor , furajarea animalelor si in industria spirtului, amidonului, dextrinei, mitozei. Pentru hrana animalelor se foloseste si in masa verde sau insilozat in faza lapte-ceara asigura multe unitati nutritive si cost scazut. In tara noastra porumbul se seamana pe 395 mil. Ha din care 70% in sudul tarii si campia de vest.
2. SISTEMATICA SI SOIURI
Zea mays indurata ( porumb cu bob tare sticlos)
Zea mays indentata ( porumb cu dinte de cal)
Zea mays everta ( porumb pentru floricele) :F325, Perlat624, Excelent.
Sub denumirea de hibrizi se cuprind semintele obtinute pe baza liniilor consacvinizate. Sunt de trei feluri: hibrizi simplii, hibrizi dublii, hibrizi triliniari.
Hibrizii simplii se evidentiaza prin :
- evitenta exprimare a fenomenului heterozis numai in generatia F1
- perfecta uniformitate a stiuletilor
- uniformitatea plantelor si a insertiei stiuletilor
- capacitatea de productie mare
- rezistenta la factori nefavorabili
- capacitatea de adaptare la conditiile pedoclimatice
Hibrizii cultivati intr-o zona sau exploatatie agricola trebuie sa raspunda unor cerinte ca :
- perioada de vegetatie sa permita maturitatea plantelor
- sa dispuna de o capacitate de productie cat mai mare si constanta
- capacitatea de adaptare la conditiile, la cultura de la un an la altul
- rezistenta la cadere, frangere si boli.
Hibrizii sunt grupati dupa perioada de vegetatie in :
- foarte timpurii( 800-10000C) : Suc95 ; Suc99 ; Suc108 ; F102 ; Montana
- timpurii( 1001-12000 C) : Suc97 ; Pilinoaie101, 110 , Ciclon, Cristal
- semitimpurii (1201- 14000 C) : Turda215, 260, 200 , F270, Elan, Dea
- semitarzii( 1401-15000 C) : F320, 322, 340, 376, 365, Soim, Vultur,
- tarzii( 1501-16000 C) : F412, 418, 420., Cocor, Rubin, Temerar,
Hibrizii de porumb ai firmei Pioneer din SUA se caracterizeaza prin: potential ridicat de productie, comportare buna la recoltare mecanizata , capacitate de pierdere rapida de apa in faza de maturare.
3. COMPOZITIA CHIMICA
Boabele de porumb sunt constituite din :
- in cea mai mare parte din substante extractive neazotate( endosperm), substante proteice(apa),
- in cantitati mai mici se gasesc subtante grase, minerale, vitamine, enzime,( embrion)
- celuloza( pericarp).
Extractele neazotate sunt alcatuite din : amidon ( din care rezulta glucoza lichida sau solida si izomeraza( zahar invertit) ; zaharuri, dextrina , celuloza, acid pantotermic, acid folic. Boabele de porumb contin vitaminele : E ,B1 ,B2 ,B6 , PP.
4. PARTICULARITATI BIOLOGICE
Porumbul este o planta anuala ierboasa. Embrionul dezvolta o radacin asi impreuna cu radacinile aventive seminale (2-3) constituie sistemul radicular temporar. Plantele formeaza in sol primul nod tulpinal, iar in continuare planta formeaza mai multe noduri succesive( 6-10). Din fiecare nod subteran se formeaza 6-16-20 radacini care constituie radacina adevarata. Planta formeaza si radacini aventive ariene numite radacini ancora. Radacinile din nodurile apropiate tulpinii se ramifica si indeplinesc functii de absorbtie si sustinere. Sistemul radicular este dezvoltat, fasciculat.
Tulpina este formata din 8-12 internodii pline cu maduva, iar vasele conducatoare de seva sunt dispuse neregulat. Din nodurile de la baza tulpinii porumbului emite lastari numiti copili. Frangerea tulpinii poate fi determinata de : insuficienta in potasiu, dezvoltarea sistemului radicular, lumina , diferite specii ale genului fuzarioza, atacul sfrederitorului, densitatea prea mare.
Frunzele au limbul lat la inceolat, lumgimea 50-80 cm, latimea 4-12cm. Pa fata superioara in epiderma se gasesc numeroase celule buliforme, in conditii de seceta acestea pierd apa din care cauza limbul se rasuceste spre interior astfel isi reduc suprafata de transpiratie marindu-si rezistenta la seceta.
Porumbul este o planta unisexuat monoica. O planta de porumb formeaza 1-3 stiuleti. Bobul de porumb este o cariopsa. Are acapacitate de adaptare la seceta. Cantitatea anuala de apa trebuie repartizata pe perioada de vegetatie. Porumbul nu are cerinte deosebite fata de sol.
Porumbul are cerinte mari fata de temperatura :
- temperatura minima de germinare 8-100 C
- la temperatura de 210 C porumbul rasare in 5-6 zile, la 15-180C rasare in 8-10 zile
- temperaturi mai mici de -40C distruge planta in intregime
- in perioada inspicatului si insemanarii temperaturi zilnice 230C.
5. ROTATIA
Porumbul are pretentii reduse fata de plantele premergatoare. Premergatoare foarte favorabile :leguminoasele, lucerna, prasitoare, cartofi, sfecla de zahar, floarea soarelui, in, canepa, orz, secara. Neindicate ca premergatoare :sorgul, iarba de sudan, meiul. Porumbul nu are, cu mici exceptii, boli comune cu alte plante, iar daunatorii comuni se combat cu usurinta . porumbul valorifica si straturile mai profunde ale solurilor, este mai rezistent la seceta, reactioneaza mai bine la ingrasaminte si valorifica rezervele nutritive ramase de la plantele premergatoare. Rotatia grau- porumb practica fara intrerupere un numar mare de ani se dovedeste necorespunzatoare pentru productii mari de porumb. Porumbul suporta monocultura ani in sir fara sa-si reduca substantial productia daca se aplica ingrasaminte minerale si organice. Este o buna premergatoare pentru culturile de primavara.
6. FERTILIZAREA
Este o mare consumatoare de substante nutritive. Pentru 100Kg boabe + paie se inregistreza un consum de 2,43Kg N, 1KgP, 2,14KgK. Cea mai mare parte din elementele nutritive se consuna pana la inceputul formarii bobului. Pentru porumb gunoiu de grajd constituie un ingrasamant deosebit de valoros care determina sporuri de productie. Fertilizarea lui este semnificativ amplificata in cazul in care se administreaza azot inpreuna cu fosfor. Potasiul este un macro element nutritiv in care solurile din Romania sunt bine aprovizionate si prezinta tot mai mare importanta ca ingrasamant in cultura porumbului. Aprecierea efectului potasiului din ingrasamintele aplicate se coreleaza cu actiunea azotului si se asociaza cu marirea rezistentei plantelor la cadere si la boli( fuzarioza). Ca regula generala ingrasamintele cu posfor si potasiu se administreaza inaintea araturii si se incorporeaza in sol cu aceasta. Epoca de administrare a azotului este in functie de conditiile de cultura : pe cernoziomuri se administreaza fractionat ( pe rand odata cu semanatul, la prasit, cu apa de irigat), pe soluri acide (odata cu semanatul pe rand si la prasa), pe soluri nipsipoase in doua trei reprize.
7. LUCRARILE SOLULUI
Porumbul trebuie semanat in sol afanat , in strat adanc, bine maruntit, cu rezerve de apa si curat de buruieni. Dupa plantele recoltate timpuriu este suficienta o singura aratura in agregat cu grapa stelata. In cadrul asolamentului este recomandat o aratura adanca 25-30cm. Dupa plante cu recoltare tarzie imediat ce se elibereaza terenul se executa aratura adanca , si dupa plante care se recolteaza un pic mai devreme se lucreaza in agregat cu grapa stelata. In primavara se pregateste patul germinativ in ziua sau preziua semanatului cu grapa cu discuri in agregat cu GCR. Pe terenurile in panta lucrarile in primavara se executa obligatoriu perpendicular pe directia pantei.
8. SAMANTA SI SEMANATUL
Puritate biologica , puritate fizica minima 98%, capacitate de germinare 90%.
Tratarea semintelor este o importanta masura pentru realizarea densitatii culturii. Se face in procesul de conditionare cu diferite funcicide.
Epoca de semanat : trebuie sa inceapa cand in sol la ora 8 a.m. la adancimea de 10cm se inregistreaza cel putin 80C , iar vremea este spre incalzire.
Zona 1- : Campia de vest, Sudul Dobrogei si sudul Moldovei- 1-20 aprilie
Zona 2- : Campia Transilvaniei si Centrul Moldovei – 15-20 aprilie
Zona 3- : zonele sud Carpatice si nordul tarii- 20-30 aprilie si prima decada a lunii mai.
Datorita intarzierii semanatului apar pierderi de recolta, prea timpuriu are ca efect imburuinarea.
Densitatea optima pentru terenurile nefertile si neirigate este mai mica decat pe terenurile fertile si irigate cu 10-20mii plante la Ha. Limitele se cuprind intre 45-80 plante recoltabile la hectar
| Hibrizi | ZONA I | ZONA II | ZONA III | |||
| IRIGAT | NEIRIGAT | IRIGAT | NEIRIGAT | IRIGAT | NEIRIGAT | |
| TIMPURII | 70-80 | 50-55 | 70-80 | 50-55 | 70-80 | 55-60 |
| MIJLOCII | 70-80 | 50-55 | 70-80 | 45-50 | 60-70 | 50-55 |
| TARZII | 70-80 | 45-50 | 60-70 | 45-50 | - | - |
Determinare densitatii lanului de porumb se face prin numararea plantelor pe portiuni de 10m2 , adica pe 14,3 m lungime la 70cm distanta intre randuri in 20-30 puncte pe diagonala unei sole de 100Ha.
Cantitatea de samanta de semanat de la care se asteapta densitatea optima variaza functie de pierderi inregistrate in timpul vegetatiei. Cel ami adesea se seamana 15-30Kg/Ha.
Distanta de semanat intre randuri este 70 cm, iar cea intre plante pe rand variaza de densitatea culturii : 28,6cm pentru 50mii plante la Ha, 17,8cm la 80mii plante /Ha.adancimea de semanat trebuie corelata cu textura, temperatura, umiditatea solului pentru a se obtine un procent mare de germinare si o rapida rasarire a plantelor. In general adancimea este de 5-6cm pe solurile din regiunea umeda si 6-8cm in regiunea de stepa si cea de silvostepa si pe solurile cu textura mijlocie ; in caz de sol uscat 10-11-12cm.
9. LUCRARILE DE INGRIJIRE
Porumbul este o planta sensibila la buruieni. In perioda de vegetatie a porumbului trebuie sa se asigure combaterea buruienilor si a daunatorilor aceste cuprinzand lucrarea cu sapa rotativa, prasila mecanica si manuala.
Lucrarea cu sapa rotativa se face cund plantele au 4-5 frunze si afaneaza solulla suprafata , distruge buruienile abia rasarite sau incoltite. Sapa rotativa trebuie sa lucreze pe timp frumos, cu soare cand s-a ridicat roua si plantele sunt putin ofilite. Adancimea de lucru a sapei rotative este de 3-6cm, productia zilnica aproxim. 38Ha., cu viteza mare de 11-14Km/h. Sunt necesare trei prasele :
1.se executa timpuriu cu viteza mica 4Km/h la scurt timp dupa rasarirea porumbului cu discuri de protectie a randurilor de plante
2.dupa 14-15 zile de la prima ( 8-10Km/h)
3.dupa 15-20 zile de la a doua (10-12Km/h).
Prasile manuale se intercaleaza intre prasele mecanice.
Pentru stabilirea regimului de udari la cultura porumbului se au in vedere :
- udari de aprovizionare ( pentru completarea deficitului de udare a solului)
- udare de rasarire in caz de seceta cu o norma de 20-25mm.
- udari pe vegetatie – perioada de atentie maxima- intre 20-25 iunie si 15-20 august
Numarul de udari este de 3-4, intervale intre udari de 12-14 zile , iar normele de udare de 7-8 m3/Ha- (soluri permeabile)- si 400-500 m3/Ha (permeabilitate redusa)
10. RECOLTAREA
In procesul de formare si maturare se disting trei faze de coacere :
- faza coacerii in lapte- dureaza in jur de 10 zile( consumat, fiert, sau pe jar)
- faza galbena –direaza 10-15 zile (frunzele uscate 50-60%, iar panusele exterioare accentuat albicioase)
- faza maturitatii depline cu un continut de apa de 30% si sub 30%.
Recoltarea sub forma de stiuleti fara panusi este cea mai larg raspandita si se realizeaza manual sau mecanic. Recoltarea porumbului in boabe se efectueaza la o umiditate de max. 28% si se face cu combina de recoltat cereale paioase, echipata cu sistem de treier. Dupa recoltare boabele se usuca pana la 14-15% umiditate, pierderile sub 2,5%, grad de vatamare a boabelor sub 8%, iar puritatea este de 90%.
11. PORUMBUL PENTRU BOABE IN CULTURA SUCCESIVA
Pentru reusita se tine seama de suma temperaturilor utile care se inregistreaza de la recoltarea plantei premergatoare pana la caderea primei brume si de resursele hidrice. Date de semanat : Zona 1- 5iulie, Zona II-1 iulie, Zona III- 20 iunie. In cultura succesiva cu hibrizi din grupa FAO 300-400 si 400-500 se obtin productii mari de masa verde si stiuleti in faza lapte ceara, se realizeaza pe teren discuit sau semanat direct( necesita combaterea buruienilor cu ierbicide nevolatile). Fertilizarea cu azot se face o data cu semanatul folosindu-se ½ de doza. Densitatea optima este de 80-90 plante /Ha. Fara irigare nu se poate conta pe productii de boabe. Prima udare dupa semanat- 300-400m3/Ha- , a doua se face dupa rasarire , iar in continuare in functie de precipitatii, a treia se face in prima jumatate a lunii septembrie. Recoltarea nu necesita masuri speciale fata de porumb cultivat in ogor propriu. In cazul in care porumbul nu ajunge la maturitate si apare pericolul brumei care intrerupe vegetatia este mai rational recoltarea plantelor intregi pentru insilozare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu