luni, 20 februarie 2012

Viespi şi albine



Se cunosc peste 10.000 de specii diferite de viespi, şi acestea au multe moduri de viaţă
diferite. Imaginea populară a "viespii comune" este de insectă înfricoşătoare, galbenă
cu negru, cu o înţepătură puternică şi dureroasă. Aceste viespi trăiesc în colonii, deşi există multe
alte specii care duc o viaţă solitară.


Coloniile de viespi se reîntemeiază în fiecare an. Toamna, un număr de larve din
celule primesc hrană specială şi în loc să iasă mai multe viespi lucrătoare, aceste larve devin
viespi regine femele sau masculi. Acestea părăsesc colonia şi, după împerechere, viespea
regină îşi găseşte un loc de hibernare. Toate lucrătoarele părăsesc cuibul şi, împreună cu
masculii, mor în timpul iernii, însă reginele ies în primăvara următoare pentru a întemeia noi
colonii. în regiunile temperate, speciile de viespi viespile formează colonii cu lucrătoare
înaripate în timpul lunilor de vară. Aceste viespi formează un cuib cu o structura complicată,
adesea făcut din lemn mestecat şi având o textură asemănătoare cu a hârtiei. În interiorul
cuibului, puii de viespe se dezvoltă în celule special construite de câtre lucrătoare. Ei se
hrănesc cu hrană depozitată în celule şi când ajung la maturitate se transformă în viespi
lucrătoare, înmulţ
ind astfel numărul coloniei.



În cea mai mare parte a primăverii şi a verii, viespile caută omizi şi alte insecte, pe
care le duc înapoi la cuib pentru a-şi hrăni puii. în acest fel ele sunt utile, distrugând multe
insecte dăunătoare. Toamna, când familia a ajuns la maturitate, ele îşi părăsesc cuiburile, în căutare de fructe şi hrană dulce, şi devin o pacoste. în ciuda acestui fapt, efectul lor benefic
depăşeşte cu mult paguba pe care o produc.
 

Ca şi în cazul viespilor, există multe specii diferite de albine, majoritatea nefiind
cunoscute ca insecte sociale. Doar speciile mai mari, precum bondarii şi albinele de stup, sunt
insecte sociale. Aceste varietăţi trăiesc în colonii sau, în cazul albinei de stup, în stupi făcuţi
de oameni. Stupul constă dintr-un număr mare de albine lucrătoare, care sunt sterile, alături de
femele cu aripi, o singura regină şi câţiva trântori masculi.
Albinele diferă de viespi prin faptul că unele părţi ale gurii lor sunt adaptate la suptul
şi linsul nectarului. Ele au, de asemenea, o modificare deosebită a membrelor posterioare
pentru colectarea polenului. Polenul, colectat pe corpul acoperit cu peri al albinei în timp ce
"vizitează" flori, este îndepărtat cu membrele posterioare şi adunat într-o "pungă de polen"
specială aflată pe picior. Polenul se desprinde de picior când albina se întoarce la cuib sau la stup şi este pus într-o celulă a fagurelui de miere, unde asigură un depozit de hrană pentru
colonie.
Albina, când se întoarce la stup, execută adesea un "dans" complicat, răsucindu-şi
aripile şi abdomenul în timp ce alte albine o privesc. Acest dans respectă un anumit model,
din care celelalte albine pot afla dacă cea care s-a întors a găsit o sursă bună de hrană şi, mai
important, unde se află aceasta. Colonia poate supravieţui în timpul iernii datorită depozitului
de hrană pe care îl construieşte în lunile de vară.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu