Mustarul alb, mustarul negru si mustarul vanat sunt specii cultivate pentru seminte. Acestea contin ulei gras, mucilagii, substante proteice, substante minerale si altele.
1. Soiul cultivat
In tara noastra se cultiva populatiile locale : Galben de Craiova( mustarul alb),
De Timisoara( mustar negru).
2. Amplasarea culturii
Mustarul alb este relativ pretentios fata de caldura, suferind uneori dupa rasarire fie din cauza temperaturilor prea scazute, fie din cauza celor prea ridicate. Fiind specie de zi scurta, mustarul alb trebuie semanat mai timpuriu. Lipsa umiditatii in perioada imediat urmatoare semanatului si in perioada formarii semintelor are ca rezultat scaderea productiei. Fata de sol, este mai putin pretentios si se poate cultiva in toate regiunile agricole.
Mustarul negru este mai putin pretentios la conditiile pedoclimatice. Este sensibil la seceta si prefera solurile cu textura usoara si mai umede, bogate in substante nutritive.
Mustarul este putin pretentios fata de planta premergatoare. Nu se indica monocultura si nici amplasarea dupa alte crucifere sau dupa mac datorita inmultirii bolilor si daunatorilor comuni.
3. Folosirea ingrasamintelor
Mustarul reactioneaza favorabil la aplicarea ingrasamintelor, mai ales cand in perioada de vegetatie exista suficienta umiditate in sol.
Necesarul de ingrasaminte se stabileste in functie de continutul solului in substante nutritive si de planta premergatoare.
Fertilizarea cu fosfor. Fosforul contribuie la sporirea numarului de seminte in fructe si la grabirea coacerii acestora. Se recomanda 60-80 kg/ha s.a.
Fertilizarea cu azot. Ingrasamintele cu azot favorizeaza cresterea rapida a mustarului, ceea ce asigura o productie ma re de seminte. Se recomanda 40-60 kg/ha s.a.
Fertilizarea cu potasiu. Pentru cultura de mustar nu este necesara administrarea de ingrasaminte potasice.
Epoca de aplicare. Superfosfatul se aplica toamna si se incorporeaza odata cu aratura de baza. Azotatul de amoniu se administreaza pe zapada sau primavara cat mai timpuriu, inainte de pregatirea patului germinativ.
4. Lucrarile solului
Lucrarile de baza ale solului se fac in functie de planta premergatoare si de umiditatea din sol. Se va avea in vedere ca aratura sa fie executata uniform,sa lase solul bine nivelat , iar adancimea sa fie de 22-25 cm.
Pregatirea patului germinativ se va face primavara, cat mai timpuriu, cu grapa cu discuri in agregat cu colti reglabili sau numai cu combinatorul, pe terenurile discuite din toamna.
5. Semanatului
Se face cu semanatorile SUP , primavara cat mai timpuriu( epoca 1). Mustarul negru fiind mai sensibil la ingheturile tarzii, se seamana in epoca a doua.
Norma de semanat se stabileste in functie de distanta intre randuri, fiind cuprinsa intre 10-12 kg/ha.
Distanta de semanat depinde de starea de imburuienare a solului. In terenuri curate, se seamana in randuri apropiate(12,5-25 cm ) ,iar in solele imburuienate se recomanada semanatul la 50 cm intre randuri, pentru a se putea executa lucrarile de intretinere. Adancimea de semanat variaza intre 2-4 cm in functie de umiditatea din sol. Densitatea optima este de 120-130 plante/ mp in cazul insamantarii in randuri rare si de 500-550 plante/mp cand se seamana la 12.5 cm.
6. Lucrarile de intretinere
In culturile semanate in randuri rare, lucrarile de intretinere constau in executare a 1-2 prasile mecanice si manuale. Plivitul manual se executa in cazul culturilor in randuri dese. Erbicidarea culturii se face cu : Triflurex 4 l/ha la pregatirea patului germinativ, prin incorporare imediata, sau cu Fusilade 3 l/ha cand buruienile au 4-6 frunze.
Combaterea bolilor si daunatorilor. Cele mai frecvente boli sunt: mana cruciferelor, albumeala cruciferelor, fainarea,patarea neagra, putregaiul radacinilor. Pentru prevenire se va evita cultivarea mustarului pe terenuri joase si umede. Combaterea se va putea efectua, la nevoie, prin tratamente cu Dithane 0,25%, Topsin 0,07% in vegetatie.
Cei mai importanti daunatori: puricii cruciferelor, gandacul lucios, viespea rapitei, gandacul albastru al mustarului. Se utilizeaza produsele: Sinoratox 2l/ha, talstar 0,055, Decis 0,05%etc.
7. Recoltarea se face cand semintele au ajuns la matutitate, iar plantele sunt galbene in itregime. Se face cu combina, dimineata pe roua. Productia obtinuta oscileaza intre 1000 si 2000 kg/ha la cele 3 specii. Avand un continut ridicat in ulei, semintele de mustar, imediat dupa recoltare, se vor conditiona si se vor lopata pana vor ajunge la umiditatea de pastrare de 12%.
TEHNOLOGIA DE CULTURA A LEVANTICEI
Levantica este o specie perena si se cultiva pentru inflorescentele lor cu miros placut. Uleiul volatil obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete reprezinta produsul principal al acestor specii si are largi utilizari in industria parfumurilor, produselor cosmetice, produselor farmaceutice. Inflorescentele uscate, datorita uleiului volatil intra in formulele unor ceaiuri cu actiune sedativa asupra sistemului nervos central, antiseptica, cicatrizanta etc.
1. Soiul cultivat in tara noastra este Codreanca.
- Amplasarea culturii. Levantica are cerinte deosebite fata de lumina si caldura. Este rezistenta la seceta, dar necesita totusi, suficienta umiditate la0
- rasarire si in perioada pana la formarea tufelor. In cazul producerii de butasi inradacinati, umiditatea este un factor hotarator. Lavanda este o specie iubitoare de lumina. Lipsa luminii naturale are o influenta negativa asupra tuturor elementelor de productivitate. Levantica creste pe terenuri foarte sarace, insa productiile cele
mai mari se realizeaza atunci cand plantele sunt pe terenuri profunde, bogate in calciu,permeabile.
Fiind semiarbust ,levantica ramane pe acelasi teren timp de 20-30 ani, cultivandu-se in afara asolamentului.
3.Folosirea ingrasamintelor
Levantica reactioneaza foarte bine la actiunea ingrasamintelor, mai ales atunci cand sunt plantate pe terenuri sarace in elemente nutritive.
Ingrasamintele cu fosfor asigura dezvoltarea organelor generative, deyerminand formarea mai multor inflorescente pe tufa si grabind coacerea semintelor. De asemenea,imbunatateste calitatea uleiului volatil. Se va administra in doze de 70-80 kg/ha s.a.
Ingrasamintele cu azot au un efect nedorit asupra plantelor de levantica , infloritul desfasurandu-se rapid si fara o acumulare normala de ulei volatil.
Se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubile, in cantitate de 60-80 kg/ha s.a.
Ingrasamintele cu potasiu imbunatateste schimbul substantelor nutritive in planta, sporind rezistenta acestora la inghet si la boli.
Doza recomandata de fosfor este de 40-60 kg/ha s.a.
4. Lucrarile solului
Lucrarile de baza ale solului au ca scop afanarea sa in profunzime si distrugerea buruienilor.Aratura se executa in septembrie- octombrie la 40-60 cm. Adancime.
Imediat dupa aceasta, terenul se va nivela perfect si se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate.
Pregatirea patului germinativ se va execyta cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili, cu 3-4 zile inainte de plantare, la adancimea de 12-15 cm.
5. Plantatul
Levantica se poate planta toamna la sfarsitul lunii septembrie inceputul lui octombrie sau primavara devreme, imediat ce se poate intra in camp, manual.
Pentru un ha de levantica sunt necesari 20000 butasi inradacinati sau rasaduri, cu un coeficient de circa 10%,necesar completarii golurilor.
Se va planta la 100cm intre randuri si 50 cm intre plante pe rand. Butasii se fasoneaza, reducandu-se sistemul radicular pana la 15 cm,iar partea aeriana 10-15cm.
Se planteaza astfel incat sa fie ingropati cu 3-5 cm mai mult decat adancimea la care au fost in strat.
6. Lucrari de intretinere
Lucrarile de intretinere incep primavara timpuriu si constau in prasitul intervalelor dintre randuri . Lucrarile din interiorul randului se fac manual, cu sapa, de 2-3 ori in cursul anului. Se va acorda o atentie deosebita distrugerii buruienilor perene si cuscutei. Se re comanda urmatoarele erbicide:
- in perioada de repaos a culturii( toamna tarziu sau primavara devreme) se recomanda : Triflurex-4l/ha, Mecloran-6l/ha sau Afalon-2kg/ha
- - in vegetatie se va utiliza Basagran-2l/ha pentru buruienile dicotiledonate anuale si perene, iar pentru cele monocotiledonate unul din erbicidele: Furore-2l/ha,Fusilade-2l/ha sau Pantera-1l/ha.
7. Boli, daunatori si combaterea acestora
In culturile de lavanda pot fi intalnite bolile: uscarea plantelor si patare frunzelor, dar acestea nu reprezinta importanta economica.In ultimii ani s-a semnalat atacul unor specii de lacuste. La depasirea unui numar de 4-5 exemplare/mp se recomanda aplicarea de tratamente chimice cu unul din insecticidele: Karate-0,02%, Fastac-0,02% sau Sumi-alpha-0,02%.
8. Recoltarea
In functie de zona de cultura, lavanda infloreste in lunile iuni- iulie.Cel mai mare continut de ulei volatil se realizeaza atunci cand recoltatul se executa in perioada de inflorire deplina. Este bine ca in practica recoltatul sa inceapa atunci cand numarul total de flori inflorite este de 50% si sa se termine cel mai tarziu in faza de inflorire deplina.Recoltarea se face dupa ora 10, pe timp insorit, calduros si fara vant.
Inflorescentele recoltate se transporta imediat la instalatiile de distilare.
Pentru productia de flori uscate, recoltatul se va executa imediat ce au inceput sa se deschida primele flori.
Recoltatul se executa manual, cu secera, incepand din al doilea an de vegetatie, avand grija ca tija florilor sa nu depaseasca 12 cm.
Productiile medii de inflorescente proaspete ce se realizeaza in primii 2-3 ani sunt mai reduse( 2000-3000kg/ha) ,dar in perioada de productie maxima acestea sunt de 5000-6000kg/ha.
Pentru flori uscate, inflorescentele recoltate se intind in strat subtire la umbra, in incaperi curate si aerate.
Dupa ascare, florile se scutura usor prin batozare si se separa prin sitare.
Randamentul de uscare este de 5-7 : 1.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu