1. IMPORTANTA
Se cultiva in primul rand pentru boabele sale care se intrebuinteaza pe scara larga in furajarea animalelor si in industria berii. Paiele se intrebuinteaza in hrana animalelor. Se cultiva si pentru furaj verde, fie in cultura pura, fie asociat cu o leguminoasa(borceag).
2. SISTEMATICA SI SOIURI
Orzul cuprinde trei varietati, dar importante pentru fitotehnie sunt numai doua.
A.Orzul-Hordum vulgare- convarietatea Hexastichon prezinta orzurile cu 6 si 4 randuri de boabe.
B. Orzul – Hordum vulgare- convarietatea Distichon are de la fiecare calcai de rahis tot trei spiculete insa fertil este numai spiculetul din mijloc, iar celelalte sunt nefertile. Datorita acestui fapt la aceasta convarietate se formeaza in spic numai doua randuri de boabe.
In tara noastra se afla in cultura orz din ambele varietati : orzul comun si orzoaica.
Orzul comun se cultiva in scop furajer pe cand orzoaica exclusiv in scopul industrializarii pentru bere.
Din soiurile de orz amintim :
- soiul de orz de toamna ( orz comun) Miraj, Productiv, Precoce, Adi, Dana, Madalin,
- din soiul orzoaica : Victoria, Laura.
3. COMPOZITIA CHIMICA
Raportul la substanta uscata boabele de orz contin : 60-65% hidranti de carbon, 9,5% -11% proteina bruta, 2-3% grasimi, 4-7% celuloza, 2-3% cenusa.
Boabele orzului comun contin o cantitate mai mare de celuloza datorita plevelor care imbraca bobul cu o cantitate mai mica de grasimi.
Proportia de substanta proteica in bobul de orz este pozitiv influientata si de ingrasamintele chimice cu azot sau de fertilitatea solului.
Pentru hrana animalelor este de dorit ca boabele de orz sa contina o cantitate cat mai mare de substante proteice. In schimb continutul ridicat in substante proteice scade extractia berei , micsorand astfel procesul de fabricatie. Cel mai bun orz pentru bere este cel ce contine 9-11% proteina si 60-70% amidon din substanta uscata.
4. PARTICULARITATI BIOLOGICE
Plantula embrionului de orz in timpul procesului de germinatie strabate pe sub palee toata lungimea bobului( germinatie bipolara).La germinatie orzul formeaza 5-8 radacini embrionare.
Sistemul radicular al plantatiilor de orz este mai putin dezvoltat decat la celelalte cereale paioase.
In schimb capacitatea de infratire a plantatiilor de orz este mai mare decat la grau, secara sau ovaz si constituie o insusire de productie de cea mai mare importanta.
Un rol deosebit in acumularea substantelor din bobul de orz ca si la grau revine frunzei stindard din care peste 90% din substantele pe care le produce se depoziteaza in bob.Din cae de a doua frunza ajung in bob numai circa 52% din similatele pe care le produce. Aplicarea unor stropiri extraradiculare cu ingrasaminte prelungeste durata frunzelor stindard cu influente pozitive asupra influientei cresterii bobului( ingrasaminte foliare). Boabele de orz au o lungime de 8-12 mm, grosime de 2-5mm, MMB= 23-58 g, MH= 58-75 Kg.
Temperatura minima ceruta de orz pentru parcurgerea ciclului de vegetatie sunt in jur de 4o C in mai, 10-11oC in iunie, 140C-in iulie, 12o C in august, 7oC in septembrie. In perioada de coacere orzul necesita temperaturi medii zilnice minime de 10o C. In conditiile tarii noastre orzul de toamna ajunge la maturitate cu 7-10 zile inaintea graului de toamna. Temperatura minima de germinare a orzului este de 1-2oC, iar rasarirea in conditii optime are loc la temperaturi de 15-20o C. Pentru rasarire sunt necesare 110-130o C. Pentru intrega perioada de vegetatie orzul de toamna necesita 1700-2100o C. Dintre cerealele de toamna orzul are cea mai slaba rezistenta la temperaturi scazute, pana la -10o C, -12o C, maxim -15o C si mai ales cand temperatura scade brusc inainte de infratire si de perioada de calire.
Pe intrega perioada de vegetatie, in cazul in care nivelul de aprovizionare cu apa este optim, orzul are un consum mediu de 480-500 mm repartizat astfel : 80-100 mm in toamna, 100 mm pe perioada de iarna si 300mm primavara.
Fata de sol orzul are cerinte ridicate din cauza sistemului radicular mai slab dezvoltat si la capacitate redusa de valorificare a compusilor mai greu solubili. Asigura productii ridicate pe solurile permeabile, cu textura mijlocie, lutonisipoase si nisipolutoase. Zona foarte favorabila orzului si orzoaicei de toamna se intinde in campia din vestul tarii, in campia din sudul Olteniei si Munteniei, in Baragan si sudul Dobrogei, nord-estul Moldovei intre Siret si Prut. In zonele de sud, sud-est si in nord-est se intalnesc destul de frecvent toamne secetoase cand conditiile de semanat si rasarire a orzului sunt putin favorabile. Zona favorabila se extinde de-a lungul zonelor din vestul si sudul Moldovei, zona de centru si sud , precum si in Campia Transalvaniei si pe aluviunile Muresului, Tarnavelor si Somesului. Zona putin favorabila cuprinde cea mai mare parte din Transilvania, suprafete intinse din dreapta Siretuli si zona solurilor podzolite din Campiei Romane.
5. ROTATIA
Are cerinte ridicate din cauza ca el este mai putin rustic decat graul.
a). Foarte bune premergatoare : mazarea, rapita de toamna , inul pentru fibra, borceag vara si primavara, fasolea, plante care se recolteaza timpuriu.
b). Bune premergatoare : floarea soarelui, trifoi, cartoful timpuriu, soia.
c). Mijlocii premergatoare : porumbul semi-timpuriu, cartoful semi-timpuriu, ovazul, sfecla de zahar recoltata devreme.
d). Necorespunzatoare premergatoare : porumb tardiv, soia, tarzie, sfecla de zahar recoltata dupa 10 octombrie.
Pentru orzoaica de toamna se excepteaza mazarea, soia, fasolea, ca premergatoare deoarece s-ar obtine boabe in continut mare de substante proteice.
6. FERTILIZAREA
Consumul de substante nutritive la orz este analog ca la grau. Pentru 100 kg boabe plus productia corespunzatoare de paie, graul extrage din sol intre 2,3-3,3 Kg azot ; 1,1-1,8 Kg fosfor ; 1,9- 3,8 Kg potasiu.
Aplicarea ingrasamintelor in cultura orzului tine seama de urmatoarele reguli :
- folosirea numai a ingrasamintelor usor solubile
- ingrasamintele cu potasiu si fosfor trebuie aplicate numai la aratura de baza
- azotul pentru orzul de toamna se aplica fractionat :
- o parte inainte de semanat
- restul primavara foarte timpuriu inainte de reluarea vegetatiei
La soiurile de orz de toamna care manifesta o rezistenta scazuta la cadere si boli foliare orientativ se administreaza 90-100 Kg N/Ha substanta activa.
7. LUCRARILE SOLULUI
Pentru orz se efectueaza diferentiat in functie de zona de cultura, tipul de sol dar mai cu seama fata de planta premergatoare.
A.Dupa premergatoare care se recolteaza timpuriu aratura de vara trebuie crapata cu grapa stelata pentru a se nivela solul in scopul reducerii de evacuare a apei si maruntirii bulgarilor inca umezi. Pe timpul verii aratura trebuie mentinuta curata de buruieni prin lucrari cu grapa cu colti reglabili( GCR) pentru ca solul arat mai ales in urma ploi se imburuieneaza.Hotarator in realizarea de productii mari la grau nu este adancimea araturii premordial ci timpul cand se executa si calitatea acesteia.In preajma semanatului aratura se lucreaza cu grapa cu discuri in agregat cu GCR iar in ziua semanatului imediat inaintea masini de semanat se executa o cultivatie totala cu combinatorul care asigura cele mai bune conditii pentru germinarea semintelor si rasarirea plantelor.
B.Dupa premergatoare care se recolteaza tarziu lucrari solului comporta dificultati in primul rand din cauza resturilor vegetale, dar mai cu seama din cauza unei cantitati reduse de apa in sol in momentul recoltarii si din cauza timpului scurt ce sta la dispozitie pana la semanat. In acest caz dupa eliberarea terenului se efectueaza aratura cu plugul in agregat, cu grapa stelata la adancime mai mare sau mai mica in functie de umiditate, urmandu-se insa incorporarea in sol a tuturor resturilor vegetale. Daca este necesar inainte de arat solul se lucreaza cu grapa cu discuri perpendicular pe directia randurilor plantelor premergatoare pentru maruntirea resturilor vegetale de la suprafata. Inainte de semanat aratura se lucreaza din nou cu grapa cu discuri in agregat cu GCR. Daca nu sunt resturi vegetale in ziua semanatului patul germinativ se poate lucra cu combinatorul.
In unele toamne in zonele de stepa si silvostepa vremea este foarte secetoasa, pamantul pe suprafata culturii cu premergatoare tarzii nu se poate ara fara scoaterea unor bulgari mari, uscati care nu se mai pot sparge cu grapa cu discuri. Insamantarea graului intr-o asemenea aratura este o greseala. Deobicei in acest caz se recurge la mobilizarea solului pe o adancime de 12-15 cm utilizand o grapa cu discuri grea in agregat cu un tractor de putere mai mare, dupa care se fac doua discuiri cu grapa cu discuri obisnuita.Mai recent au fost elaborate si au inceput sa fie puse in aplicare si metode de lucru a solului minime, dar care cer o perfectionalizare a mecanizarii ca principala conditie pentru aplicarea acestui sistem.
8. SAMINTA SI SEMANATUL
Semintele de orz pentru semanat trebuie sa aiba o puritate minima de 97%, capacitate de germinare minima 90%, greutate mare a semintelor si tratate impotriva Taciunului Zburator si Taciunele Imbracat cu produsul Vitavax= 2Kg/ tona de samanta sau Tiramitax= 3 Kg/ tona de samanta
Epoca de semanat se incadreaza pentru toate culturile orzului de toamna intre 20 septembrie si 10 octombrie. Semanatul timpuriu mai ales in toamnele calde si lungi este deosebit de daunator deoarece plantele sunt expuse din toamna atacului de fainare, afide si muste. Intarzierea semanatului determina o reducere insemnata a densitatii plantelor si in consecinta micsorarea productiei. Pierderile la orzul si orzoaica de toamna prin semanat timpuriu sau tarziu pot varia intre 600-2000Kg/Ha.
Densitatea de semanat a orzului si orzoaicei se stabileste ca se poate realiza in conditii optime prin folosirea de boabe la germinat pe metrul-patrat cuprinse intre 450-550 boabe.
Distanta dintre randuri cu cea mai mare raspandire este de 12,5 cm.
Adancimea de semanat- boabele de orz au puterea de strabatere mai slab decat cele de grau- este de 3-4 cm.
9. LUCRARI DE INGRIJIRE
Orzul de toamna comporta in general aceleasi ingrijiri ca la graul de toamna.
In cazul culturilor dezradacinate in primavara se aplica tavalugul. Se intreprind masuri corespunzatoare pentru preintampinarea baltirii apei care este foarte daunatoare culturii de orz.
Cantitatea de ingrasaminte ce se utilizeaza in cultura graului trebuie stabilita in functie de : soiul cultivat, tipul de sol, planta premergatoare, umiditatea solului.
In functie de planta premergatoare dozele de ingrasaminte se stabilesc diferentiat astfel :
- dupa leguminoase dozele sunt mai mici ;
- dupa prasitoare cu 30-40%.
Pagubele produse de buruieni la cultura de orz se ridica la 20-65% motiv pentru care se folosesc urmatoarele metode :
Metoda cea mai eficace a combaterii de buruieni din cultura de orz este combaterea integrata. Rolul cel mai important in acest sistem il au asolamentul si lucrarile solului. Combaterea directa in cultura orzului se face in prezent cu ierbicide simple sau combinate.In prezent in tara noastra sunt larg utilizate in combaterea buruienilor in cultura de orz ierbicide pe baza de 2,4D si cele pe baza de MCPA( in special dicotexul). Tratamentul pe baza cu ierbicidul cu 2,4 D si MCPA incepe cand temperatura aerului este de 8-10 0 C cu tendinta de crestere in ziua inceperii tratamentului. orzul nu este afectat de aceste ierbicide pana la inceputul formarii celui de-al doilea internod, iar buruienile au cea mai mare sensibilitate la aceste irbicide in faza de rozeta.
Tratamentele impotriva bolilor foliare si a caderii plantelor determina sporuri de productie. Se intreprind 2 tratamente cu Bayleton( 0,5l/ Ha) impotriva bolilor (fainare si rugina) unul la aparitia primelor sintome de atac, altul la 3-4 saptamani ; si tratamentul cu Phynazol( 3l/Ha) in faza de impaiere( impotriva caderii).
La orzul de toamna udarea la semanat are cea mai mare importanta cand partea a doua a verii si perioada semanatului sunt secetoase. La orzul de toamna udarea inainte de semanat se face cu o norma de 500 m3 / Ha pentru a se umezi solul pe o adancime de 30-40 cm pentru ca solul sa se pregateasca in conditii bune sau dupa semanat 300-400 m3/Ha pentru rasarire cand solul s-a pregatit bine fara udare. Udarile de primavara sunt determinate de starea de vegetatie a plantelor si de rezerva de umiditate din sol. In cazul secetelor prelungite din timpul vegetatiei se impune o udare cu putin timp inainte de inspicare.
10. RECOLTAREA
Orzul de toamna destinat furazarii animalelor se pote recolta cand umiditatea semintelor este de 16-18% caz in care boabelor se expun la soare si se lopateaza des pentru a impiedica incingerea sau la coacerea deplina cand umiditatea coboara la 15% si sub 15%.orzul pentru bere se recolteaza numai in faza coacerii depline cand continutul in extracte neazotate este cel mai ridicat (13%-14% maxim 15%).boabele sunt depozitate numai cand umiditatea lor ajunge la 13-14%. Orzul furajer se poate recolta si pentru fulguit la umiditate semintelor de 30-35%. In acest caz boabele se insilozeaza rezulta un furaj cu aceasi valoare nutritiva ca boabele recoltate la maturitatea deplina.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu