1. IMPORTANTA
Fructele acestor plante contin peste 50% ulei alimentar cu calitate exceptionala(gust, miros, culoare), valoarea nutritiva ridicata, valoare calorica si grad de asimilatie apropiate de valoarea untului de vaca si un grad mare de conservabilitate.dupa extragerea uleiului raman turtite circa 300kg din tona de samanta care constituie importanta sursa de proteine pentru hrana animalelor si materie prima din care se extrag concentratele de proteine folosite la prepararea mezelurilor si a unor produse lactate.Capitolele ramase- dupa recoltare- intregi sau sub forma de faina se folosesc in hrana animalelor. Tulpinile constituie un valoros combustibil sau material care se poate prefabrica placi foarte usoare si rezistente. Floarea soarelui este o valoroasa planta furajera in deosebi pentru siloz si una din cele mai apriciate plante melifere.
2. SISTEMATICA SI HIBRIZI
In prezent in cultura predomina hibrizii de floarea soarelui creati in tara noastra de Centru de cercetare « Fundulea ». in Romania sunt omologati hibrizii : Helix ; Festiv, Floram 350, Floram 328, F206, Select, Turbo, Decor, Domino, Favorit, Record( soi).
Zonarea hibrizilor de floarea soarelui:
| AGROSISTEM | HIBRIZI |
| Zona 1( cernoziomuri profunde): Campia Romana, Podisul Dobrogei, Campia Vestica-irigat | Festiv,Floram , Select, Decor,Favorit, Turbo, Super |
| Zona 2(fertilitatea solurilor aluviale, aportul apei freatice si microclimat specific): Lunca si Delta Dunarii, | Helix , Festiv, Floram 328, Select |
| Zona 3 ( soluri brun roscate si cernoziomuri cu perioade de seceta) : Campia Romana-neirigat, Podisul Dobrogei- neirigat | Festiv, Floram 328, Select, F206 Domino, Decor, Turbo, Favorit, Super |
| Zona 4: Campia Gavanului Burdea, Campia Leu Rotunda | Floram 328, F206, Select, Super |
| Zona 5 : Campia Jijei, Podisul Barladului | Floram 328, Decor, Favorit, Select F206, Super |
| Zona 6 (temperaturi scazute, compozitii chimice si fizice ale solului nefavorabile) : Piemonturile vestice , Podisul Moldovei, Podisul Getic –Sud | Helix , Select, Festiv, Domino Favorit, F206, Super |
3. PARTICULARITATI BIOLOGICE
Floarea soarelui este o planta anuala ierboasa. Perioada de vegetatie cuprinde intre 110-140 zile. Radacina principala este pivotanta , puternic ramificata si patrunde puternic in sol pana la 2-2,5 m, avand foarte multi perisori radiculari.
Tulpina este dreapta , groasa si plina cu maduva. Frunzele sunt mari , paroase, conferind o raza de asimilatie foarte mare. Florile sunt grupate in inflorescente de tip racem de forma unui disc concav. Fructul este o achena in general ascutita la capatul cu care se prinde de inflorescenta. Suprafata pericardului apare diferit colorat :alb, cenusiu, neagra, vargata.
Temperatura minima de germinatie este de 3-50C, iar plantele tinere suporta inghetul pana la (-6)- (-8)0 C daca nu sunt de lunga durata. In perioada infloritului pretinde temperaturi moderate de 18-200C , iar temperaturi mai mari de 300C determina piederea vitalitatii polenului, respectiv cresterea procentului de seminte seci.
Cerinte fata de umiditate : foarea soarelui are un consum ridicat de apa. O singura planta pe intreaga perioada de vegetatie consuma in medie 70-80 litri apa.
Floarea soarelui are cerinte foarte mari fata de lumina.
Solurile potrivite pentru floarea soarelui sunt : solurile mijlocii lutoase, lutonisipoase,profunde, cu capacitate foarte mare de retinere a apei.
4. ROTATIA
Floarea soarelui este putin pretentioasa la rotatie. Planta premergatoare- daca solul este bine aprovizionat cu apa si daunatori.in regiunile cu ploi suficiente floarea soarelui poate urma dupa orice planta de cultura pe cand in regiunile secetoase nu trebuie cultivata dupa plante cu inradacinare adanca(lucerna, sfecla de zahar, sorg, iarba de sudan- saracesc solul in profunzime). Cele mai mari productii se obtin dupa porumb, mazare, grau.nu trebuie cultivata dupa :fasole, soia, rapita deoarece ele sunt atacate de sclerotinia(putregaiul alb) si nici dupa tutun sau canepa din cauza buruienii lupoaie care paraziteaza toate aceste plante. Intervalul dupa care revine pe acelasi teren nu trebuie sa fie mai mic de 6 ani. Floarea soarelui este buna premergatoare pentru grau deoarece elibereaza terenul mai devreme, lasa pe sol o cantitate mai mica de resturi vegetale, solul se lucreaza dupa sistemul fara aratura mult mai bine decat dupa porumb.este foarte buna premergatoare pentru culturile de primavara.
5. FERTILIZAREA
Pentru 100kg seminte+frunze, tulpini si inflorescenta floarea soarelui extrage din sol : 6-7kgN ;2,5kgP ;12-15kgK.
La insuficienta azotului plantele raman subtiri, cu internodiile lungi, cu frunze putin si cu suprafata de asimilatie redusa. Plantele au o culoare verde palid, iar daca insuficienta este mai accentuata frunzele de la baza se usuca.
La un exces de azot apare cresterea luxurianta a plantelor, a tulpinilor si frunzelor si se reduce cantitatea de ulei din seminte.
La insuficienta fosforului plantele au crestere redusa, fructele raman mici, iar maturitatea lor intarzie si au efecte negative asupra formarii si umplerii semintelor.
La insuficienta potasiului internodiile raman scurte, plantele sunt mici, cu frunzele mult mai apropiate intre ele. Potasiul mareste capacitatea de retinere a apei, reduce traspiratia, marind rezistenta plantelor la seceta. Deasemenea mareste rezistenta la cadere si boli si mareste pozitiv continutul de ulei din seminte.
Pentru floarea soarelui au importanta atat ingrasamintele organice cat si cele minerale. Floarea soarelui valorifica gunoiul de grajd tot atat de bine daca este administrat plantei premergatoare ca si in cazul ingrasamintelor directe. Reactia mai slaba a florii soarelui la ingrasaminte minerale trebuie pusa in primul rand pe seama capacitatii plantelor de a valorifica foarte bine substantele nutritive din sol chiar daca acestea sunt mai greu solubile.
6. LUCRARILE SOLULUI
Foarea soarelui reactioneaza pozitiv la araturile efectuate cat mai devreme in vara. Dupa porumb sau alte premergatoare recoltate mai tarziu se efectueaza aratura de toamna care se grapeaza in regiunile secetoase. Inlocuirea araturii prin lucrari cu grapa cu discuri la 10-12 cm adancime, 1-2 ani practic nu influienteaza nivelul productiei. Intreruperea lucrarilor solului prin arat mai multi ani determina reduceri semnificative de productie din cauza compactarii solului si a infestarii cu unele buruieni perene. Patul germinativ se pregateste primavara dupa ce solul s-a zvantat bine cu grapa cu discuri urmata imadiat inainte de semanat de lucrarea cu combinatorul.
7. SAMANTA SI SEMANATUL
Samanta corespunde pentru semanat atunci cand puritatea este cel putin 97%, iar capacitatea germinativa de peste 85%. Inainte de semanat semintele se trateaza semi-umed cu funcicide contra putregaiului alb si cenusiu, manei si daunatorilor.
Epoca de semanat : semanatul florii soarelui incepe cand in sol la adancimea de semanat se inregistreaza temperaturi de 70C.
In cultura neirigata densitatea optima este cuprinsa intre 40-50 mii plante recoltabile la hectar iar in cultura irigabila 45-55 mii plante la hectar. Cantitatea de samanta folosita variaza intre 3,5-5 Kg/ Ha. Distinta intre randuri- 70 cm. Adancimea de semanat- variaza cu textura si gradul de umiditate al solului intre 5-8 cm.
8. LUCRARI DE INGRIJIRE
Principalele lucrari de ingrijire in cultura florii soarelui sunt : combaterea buruienilor , combaterea bolilor si combaterea daunatorilor si irigarea.
Floarea soarelui este o cultura sensibila la imburienare pana in faza in care plantele iregistreaza un ritm intens de crestere adica la 30-40 zile de la rasarire. Dupa aceasta faza pericolul de imburionare dispare intrucat planta acopera foarte bine solul inpiedicand rasarirea buruienilor prin umbrire. Distrugerea buruienilor in intervalul semanat- rasarit in cazul in care aceasta se prelungeste, din cauza temperaturilor scazute, se realizeaza printr-o lucrare cu sapa rotativa pe directia randurilor sau cu grapa cu colti inclinati inapoi perpendicular pe directia randurilor distrugandu-se buruienile abia rasarite sau in curs de rasarire.lucrarea de baza in combaterea buruienilor o constituie prasitul. Se executa trei prasile intre si doua prasile pe rand :
-prasila intai se aplica imediat ce plantele au format prima pereghe de frunze, cu viteza redusa de 3-5km pe ora,
-prasila a-doua la 10-12 zile de la prima,
-prasila a treia la 12-15 zile de la a doua, viteza 7-8km pe ora.
Zona de protectie la prima prasila se lasa 8-10cm pe fiecare parte a randului si se mareste la prasilele urmatoare la 12-15cm. Prasele manuale se executa dupa prima si a doua prasila mecanica cu mare atentie pentru a nu se taia si vatama plantele.
In zonele cu primaveri frecvent ploioase pe suprafete infestate cu buruieni mono si dicotiledonate anuale ierbicidele se administreaza concomitent cu semanatul. In zonele cu primaveri frecvent secetoase erbicidele se administreaza pe intreaga suprafata cu 1-5 zile inainte se semanat.
Floarea soarelului este o specie cu o serie de boli : putregaiul alb , mana, patarea bruna, frangerea tulpinilor, putrezirea tulpinilor si radacinilor. In prezent singura masura de prevenire a atacului de mana o contituie respectarea cu strictete a normelor agrotehnice referitoare la amplasarea florii soarelui in asolament si judicioasa alegere a plantei premergatoare.
Prin atacul pe care il produc la inceputul vegetatiei ratisoara porumbului si vermele sarma se diminuiaza densitatea optima si uneori cultura se compromite. Inlaturarea acestui risc se realizeaza prin tratarea semintelor cu Furadan sau Diafuran.
Mijlocul principal de combatere a lupoaiei il constituie rotatia culturilor si evitarea ca premergatoare a speciilor care sunt atacate de aceasta buruiana parazita( tutun, canepa, castraveti, tomate).
Consumul cel mai mare de apa se inregistreaza in fazele : aparitia inflorescentei si formarea semintelor. In functie de rezerva de apa a solului la semanat si de precipitatiile din timpul vegetatiei se administreaza culturilor florii soarelui 2-4 udari concentrate de regula in intervalul 20 zile inainte de inflorit pana la 20 zile de la inceputul formarii semintelor. Normele de udare sunt in functie de zona de cultura cuprinse intre 500-700 m3/Ha.
La sporirea productiei de seminte contribuie si polenizarea suplimentara a florilor prin instalarea a cel putin 2 stupi de albine pentru fiecare hectar in apropiere de lanul de floarea soarelui.
9. RECOLTAREA
Recoltarea mecanica se executa cu combine de cereale prevazute cu echipamentul de recoltarea florii soarelui. Inaltimea de taiere se regleaza in 50-100 cm in lanurile in care plantele nu sunt vazute si de 20-50 cm in cele cu plante cazute.
Recoltarea cu combina se face cand 75-80% din capitule au culoare bruna, iar umiditatea din seminte ajunge la 14-15%. Conditionarea(tratarea) semintelor de foarea soarelui inainte de pastrare constituie o masura obligatorie. Semintele supuse pastrarii trebuie sa aiba o puritate fizica de 98%, seminte decojete sau vatamate sa nu depaseasca 2%.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu