luni, 20 februarie 2012

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A RAPITEI COLZA




1.      IMPORTANTA
Semintele contin 42-48% ulei cu multiple intrebuintari industriale. Sroturile ce raman dupa extragerea uleiului se intrebuinteaza in hrana animalelor.Este o excelenta planta melifera iar cultura este in intregime mecanizabila .Din 100 kg. seminte se obtin 30-35 kg ulei si 50-55 kg srot. 

2.      SOIURI
Soiuri omologate in Romania sunt :                                                    
-          soiuri de primavara : Bolero, Star, Cyclone,
-          soiuri de toamna : Colvert, Madora, Triumf, Valesca, Waton.

3.      PARTICULARITATI BIOLOGICE
Rapita colza este planta anuala cu radacina pivotanta, profunda cu ramificatii laterale putine. Tulpina este ierboasa cu talia 110-150 cm. si ramificatii. Florile sunt dispuse in inflorescente racem. Polenizarea se face in mare parte de catre albine. Fructul este o silicva de 5-10 cm. lungime ce cuprinde 11-24 seminte. La maturitate silcvele plesnesc foarte usor putandu-se inregistra din aceasta cauza mari pierderi de recolta. Tesuturile interioare ale fructelor se usuca mai repede decat cele exterioare din care cauza fructerle se rasucesc si plesnesc cu usurinta. Semintele rapitei sunt mici MMB=4,5-5,5g. Sunt castanii, negre pana la negriceoase. MH=65-68kg.
Samanta la inceputul lunii septembrie in conditii corespunzatoare de umiditate rasarirea are loc in 10-15 zile. Dupa rasarire apar treptat noi frunze care formeaza la suprafata solului o rozeta. Este deosebit de important ca pana la venirea frigului planta sa fie dezvoltata si adaptata pentru maxima rezistenta la temperaturi scazute. Adaptarea (calirea) plantelor pentru rezistenta la frig se identifica cu formarea in rozeta a 6-8 frunze complect dezvoltate. In aceasta stare rapita rezista la temperaturi destu de scazute cu conditia sa nu stagneze apa in sol.
Primavara in a doua jumatate a lunii martie la temperatura de 50C planta isi reia cresterea si incepe alaungirea tulpinii. La sfarsitul lunii martie tulpina are lungimea de circa 20cm,iar inflorescenta pricipala devine vizibila. Inflorirea incepe in prima decada a lunii aprilie, tulpina inca ramifica si creste in inaltime. Crestere continu pe toata durata infloritului si inceteaza la inflorirea ultimilor flori. In inflorescenta se afla in acelasi timp silicve formate, flori deschise si butoni florali (boboci). Dupa fecundare silicvele au ritm rapid de crestere iar la circa 80 zile de la inflorire semintele sunt ajunse la maturitate . inflorirea la rapita este abundenta insa o parte insemnata din flori nu ajung la formarea de silicve, in deosebi florile din ultima inflorire datorita fenomenului de avort. La maturitate plantele de rapita pierd frunzele aproape in totalitate, partea terminala a tulpinii si ramificatiile sunt uscate iar partea bazala a tulpinii ma pastreaza culoarea verde. Semintele sunt de culoare rosie-bruna.
Rapita are o rozeta de 6-8 frunze bine dezvoltate rezistente la temperaturi scazute pana la -150C dar cand solul este uscat. In cazul solului prea umed rezistenta la germinare este mult mai mica, plantele putand fi distruse la temperaturi de la (-7)-(-10)0C. In primavara pe masura ce creste rapita devine tot mai sensibila la temperaturi scazute. Alternarile inghet si dezghet in aceasta perioada pot produce mari pagube culturii de rapita. Brumele din perioada infloririi determina distrugerea intregii recolte. Vegeteaza bine in primavara la temperaturi de 15-200C.
Seceta inainte si dupa semanat este daunatoare pentru rasaritul si cresterea plantelor de rapita. In schimb in primavara datorita cresterii sale rapide rapita valorifica umiditatea acumulata in sol inearna.
Este pretentioasa fata de sol si da rezultate bune pe solurile profunde, bogate in humus si capacitate mare de retinere a apei. La noi cele mai bune soluri sunt : brun-roscate, cernoziomurile, aluviunile. In tara noastra rapita gaseste cele mai bune conditii de vegetatie in : Campia de Vest, Campia Dunarii, Dobrogea, si in jumatatea de sud a Moladovei. 

4.      ROTATIA
Cele mai bune premergatoare sunt plantele care se r3ecolteaza cat mai timpuriu pentru a se putea pregati terenul pana la semanat in cele mai bune conditii. Bune premergatoare pentru rapita se considera : mazarea, borceagul de toamna, cartofii foarte timpurii, orzul de toamna, graul de toamna. 

5.      FERTILIZAREA
Pentru 100kg seminte+tulpini consuma : 5,5%kgN ; 3,5%kgP ; 4,1%kgK si 7kgCa.in functie de solul pe care se cultiva cantitatea de azot ce se administreaza la cultura de rapita se cuprinde intre : 90-95kg pe cernoziomuri si 130kg pe solurile podzolite. Administrarea azotului este indicata sa se faca in special primavara. Fosforul reprezinta o desebita importanta in dezvoltarea rapitei ;asigura o buna inradacinare a plantelor si amplifica procesul de adaptare la conditiile de iernare. Se administreaza prin imprastiere uniforma pe intreaga suprafata inainte de aratura 60-8-kg/ha.potasiul are un rol deosebit in acumularea uleiului, in cresterea rezistentei plantelor la cadere si boli, la mai buna adaptare la conditiile de iernare. Administrarea obisnuita este de circa 70kg/ha si se realizeaza in acelasi perioada cu fosforul. 

6.      LUCRARILE SOLULUI
Realizarea unui pat germinativ bine maruntit constituie pentru rapita in conditiile tarii noastre una dintre cele mai importante probleme.la semanatul terenului trebuie sa fie maruntit,umed si asezat. In cazul in care nu se realizeaza un pat germinativ corespunzator cultura de rapita sufera mult si prezinta numeroase goluri,intra slaba in iarna si nu rezista la temperaturi scazute.  

7.      SAMANTA SI SEMANATUL
Samanta trebuie sa aiba puritate 98%, germinare 85%. Se recomanda tratarea semintelor inainte de semanat cu produsele :Sumilex, Rovral, Ronilan (1kg/tona).
Epoca de semanat este cuprinsa in perioada 5-15 septembrie in zona de sud a tarii si 1-10 septembrie in vest , nord si estul tarii. Semanatul mai devreme este daunator plantelor putand forma in aceasta situatie o prea mare masa vegetala care le predispune la conditiile nefavorabile din timpul iernii. Epoca de semanat a rapitei in Romania trebuie considerata factorul tehnologic limitativ de cea mai mare importanta pentru productia de seminte la aceasta cultura.
Densitatea plantelor nu trebuie sa coboare sub 100-110 plante/m2 . Cantitatea de seminte la hectar prin care se asigura cantitatea optima este de 5-10Kg. Distanta in randuri este de 12,5 cm. Adancimea de semanat  este mica de 2-3 cm.

8.      LUCRARILE DE INGRIJIRE
Tavalugirea usoara a solului dupa semanat in cazul in care umiditatea este redusa creaza conditii mai bune pentru rasarire. Ritmul de crestere a rapitei in primavara asigura o foarte buna aparare a culturii impotriva imburieonarii in acest sezon.
Rapita este atacata de numeroase boli ca : putregaiul alb si cenusiu, rugini. Masurile de combatere sunt in primul rand preventive , adica fertilizare echilibrata, semanat in epoca optima, evitarea excesului de umiditate, interzicerea semanarii rapitei dupa plante cu boli comune( putragaiul alb) : fasole, soia, lucerna, floarea soarelui.
In timpul vegetatiei se fac la avertizare tratamente cu Sumilex, Rovral, Ronilan.
Puricii de pamant produc pagube insemnate la plantute mai ales in conditii de seceta. Alti daunatori ( gargarita Luciferelor, gandacul Lucios, gandacul Rosu) se combat prin 2-3 tratamente cand culturile sunt in pericol cu diferite insecticide.
Irigarea : pentru rapita irigarea prezinta importanta deosebita la rasarire. Nu trebuie dat o cantitate mare de apa. In general norma de udare este de 350-400 m3. In primavara rapita nu se iriga.

9.      RECOLTAREA
Solicita o deosebita atentie atat in stabilirea momentului de recoltare cat si recoltarea in sine. Recoltarea rapitei direct cu combina incepe cand semintele sunt brunificate si umiditatea ajunge la 16-18%. Pentru a se diminua cat mai mult pierderile se iau urmatoarele masuri : suprimarea rabatorului, reducerea numarului de palete si captusirea acestora cu cauciu. Viteza de inaintare a combinei este de 2-3 Km/h. Terminarea recoltarii se face in 2-3 zile.


Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu